BETULA VERBUCOSA Ehrh., BETULA ALBA L., BETULA PENDULA Roth.
Familia Betulaceae
Alte denumiri populare: mesteacan alb, mastacan, mestecanas.
Descriere
Arbore foios cunoscut din antichitate ca pianta medicinala folosita la tratarea multor boli si de aceea era denumit “arborele vietii”. Are tulpina lemnoasa, erecta, conica, inalta de 25-30 m, puternic ramificata, cu scoarta neteda si aib-argintie, care se exfoliaza in fasii subtiri, transversale. Frunzele sunt lung-petiolate, dispuse altern, cu limbul triunghiular-romboidal, ascutit la varf, lucios si de culoare verde-deschis.
Inflorirea are loc in lunile aprilie-mai.
Raspandire
Aria de extindere cuprinde regiunile nordice ale Europei si Asiei. Creste in paduri pure (mestecanisuri) sau in amestec cu alte specii (foioase sau conifere), dintre zona alpina (sub 1.500 m altitudine) pana in zona de dealuri, mai frecvent in locuri umede, poieni, smarcuri, pante slab innsorite, drumuri. Plantat ca arbore ornamental se afla in parcuri, gradini si marginea strazilor.
Organele utilizate: Folium et Gemmae et Cortex Betulae – frunze, muguri si scoarta.
Recoltarea
Frunzele se culeg in lunile mai-iulie cand au gust slab-amarui, miros caracteristic, sunt lipicioase si contin cea mai mare cantitate de rezine. Mugurii si scoarta de pe ramurile tinere se recolteaza primavara (martie-aprilie). Seva se obtine tot primavara, inainte de deschiderea mugurilor, prin sfredelirea tulpinii, la 50 cm de la sol sau a ramurilor mai groase. Se foloseste un sfredel cu grosimea de 1 cm, pe o adancime de 3-5 cm. Colectarea sevei se face cu ajutorul unor tevi subtiri, introduse in gaurile scobite si se conserva in frigider.
Uscarea materialului proaspat se face la umbra, in straturi subtiri.
Continutul chimic
In frunze se gasesc: saponine, taninuri pirocatehinice, flavonoizi, fenoli, rezine, derivati triterpenici, glicozizi flavonici (betulina), betulozida, eter metilic al acidului betuloretinic, metilpentozane, mucilagii, zaharoza, ulei eteric (cu camfor). In seva tuipinii exista multa Ievuioza, vitamina C si saruri minerale.
Proprietati terpeutice
v diuretice depurative, detoxifiante;
v cicatrizante, dezinfectante, antibiotice (distruge bacilul Escherichia coli, stafilococul auriu, stafilococul alb Oxford si anthraxis);
v antireumatice, antigutoase, antiinflamatoare in articuiatii;
v astringente, antiulceroase, coleretice, calculolitice, antihelmintice;
v usor hipotensive, antifebrilice, sudorifice. Mugurii au rol diuretic si antibiotic. Scoarta este diuretica, digestiva si antifebrila.
Actiuni specifice
v diabet zaharat, hipercolesterolemie (elimina colesterolul din sange), obezitate, dezintoxicarea organismuiui;
v boli de ficat, ascita, diaree, dizenterie, constipatie, viermi intestinali;
v edeme cardiace (datorate insuficientei circuiatorii), hipertensiune arteriala, ateroscleroza, efecte in cresterea permeabilitatii vasculare;
v edeme renale, nefrite cronice, cistita, uremie, gonoree, oligurie, litiaza renala, hidropizie, astenie sexuala, eliminarea sarurilor de calciu prin urina;
v gripa, febra, raceli, traheobronsita, traheita, sinuzita cronica, rinofaringite la copii, paradontoza;
v insomnie, ameteli, dureri de cap produse de hiperazotemie, alergii, anemie, tonifierea sistemului nervos;
v afectiuni de piele (dermatite, eczeme, furuncule);
v reumatism articular, artroze, artrite, inflamatii articulare, guta;
v prin diureza elimina excesul de acid uric, toxine si apa din tesuturi cu rol in cazuri de celulita si obezitate;
v in tratamente externe cu bai de frunze se intareste radacina parului, este impiedicata formarea matretii si contribuie la vindecarea iritatiilor de pieie.
Forme de utilizare
UZ INTERN
v Infuzie din 2 lingurite de frunze uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 5 minute si se beau 3-4 ceaiuri pe zi.
v Infuzie concentrata din 4-5 lingurite de frunze uscate la 200 ml de apa in clocot; se lasa sa infuzeze acoperit timp de 15 minute, se strecoara, iar dupa racire sub 40°C, se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodium, pentru a anula efectul acidului betuloretinic ce franeaza actiunea diuretica. Dupa 6 ore se strecoara din nou si se bea un ceai fractionat in 2-3 reprize, cu 30 minute inainte de mese sau lIa 2 ore dupa mese, avand efect in scaderea colesterolului.
v Infuzie din 20 g de frunze de mesteacan si 20 g de frunze de stejar, care se oparesc cu 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute in vas acoperit, se strecoara, se indulceste si se beau cate 2 cesti pe zi, dintre care una seara la culcare, avand efect antisudorific.
v Infuzie din amestec cu cate 5 g de frunze de mesteacan, flori de tei si trei-frati-patati, care se oparesc cu 1 litru de apa in clocot; se infuzeaza 15 minute acoperit, se strecoara, se indulceste putin si se bea toata cantitatea in cursul zilei de catre boinavii de gripa, afiati in pat.
v Suc stors din frunze proaspete care se utilizeaza in infectiile si inflamatiiie cailor urinare, calculoza renala, edeme si albuminurie in urina.
v Decoct din 200 muguri care se fierb in 1 litru de apa pana cand volumul de lichid scade la jumatate. Se bea toata cantitatea in cursul zilei, fractionata in 4 reprize, avand efecte in obezitate, celulita, edeme, hidropizie renala si cardiaca, reumatism, guta, calculi renali si dispnee.
v Decoct din scoarta cu 2 lingurite de scoarta uscata si toccata, care se fierbe 5 minute in 200 ml de apa; se infuzeaza 10 minute, se lasa la macerat 6 ore, se strecoara, se indulceste si se beau 3 cesti pe zi, inainte de mese, avand efecte digestive, depurative si antiulceroase, cu aplicatii in ulcer gastric si boli de piele (acnee, urticarie, eczeme).
v Decoct din amestec cu 10 g de scoarta de mesteacan + 10 g de frunze uscate de frasin, care se fierb 5 minute; se infuzeaza 10 minute si se bea cate o cana dimineata, pe nemancate, pentru reducerea cantitatii de colesterol.
v Carbune din lemn de mesteacan: o bucata de carbune se mesteca in gura imediat dupa manifestarea unei intoxicatii.
v Seva din tulpini recomandata primavara devreme (martie-aprilie) in lipsa cruditatilor vegetate. In Evul Mediu a fost cunoscuta sub denumirea de “apa de mesteacan”, iar arborele a fost proclamat “arborele nefretic al Europei”. Dupa extragere se pastreaza in frigider (nu in congelator) si se beau zilnic cate 200-400 ml, fractionat in 3 reprize lIa batrani si convalescenti, avand proprietati energetice, nutritive, mineralizante, tonifiante, depurative, antialergice si antiinflamatoare, in caz de reumatism poliarticular, artroze si guta. Fiind dulce se recomanda si la copii debili in doze reduse (½ la copii mari si ¼ la cei mici). Durata tratamentului este de 15 zile pe luna, timp de 2 luni si are efect de drenare in afectiunile renale (litiaza, boli ale vezicii urinare, eliminarea acidului uric si a clorurilor din organism). Orice persoana ar trebui sa faca cate o cura de seva, tinand seama de efectele benefice produse.
v Vin din seva de mesteacan: seva serveste la obtinerea unui vin medicinal si a sampaniei dupa formula Cazin. Se fierb 25 litri de seva cu 3 kg de zahar pana cand cantitatea scade la ¾ din volumul initial. Se indeparteaza spuma, se strecoara si se toarna lichidul intr-o damigeana, adaugand putina drojdie de bere. In timpul fermentatiei se mai adauga 5 litri de vin de calitate si 4 lamai taiate felii, indepartand samburii. Dupa incetarea fermentatiei, damigeana se astupa cu dop si se Iasa timp de 30 de zile, dupa care se trage lIa sticle, fara a fi umplute complet, pentru a evita explodarea sticlelor.
UZ EXTERN
v Infuzie din 200 g de frunze la 1 litru de apa clocotita se foloseste pentru comprese, frectii si bai, avand efecte in intarirea radacinii parului si vindecarea unor iritatii ale pielii (eczeme, acnee, infectii cutanate, urticarie, impetigo, ulceratii, pistrui si alte pete pigmentare).
v Tinctura din muguri: 100 g la 1 litru de alcool de 40° se macereaza 10-14 zile, agitandu-se zilnic. Se fac lotionari pe pielea capului, ca activator si stimulent al cresterii parului.
v Decoct din scoarta uscata si maruntita: 75 g de scoarta la 1 litru de apa se fierbe pana scade la ¾ din cantitate. Se fac spalaturi sau se pun comprese pe ulceratii, plagi, eczeme infectate sau zemuinde, pistrui, pecingine si in hiperhidroza palmo-plantara (asudarea mainilor si talpilor).
v Macerat din 100 g de scoarta uscata in 1 litru de vin rosu timp de 7-8 zile; se foloseste in comprese pe fata, de 2 ori pe zi, pentru tratarea pistruilor si pecinginilor.
v Lotiune din seva cu 4 lingurite de seva la 1 litru de apa fiarta si racita; se fac frectii capilare pentru a activa cresterea parului si tamponari locale pentru combaterea unor bali de piele (pecingine, cuperoza).
