Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

Epistaxisul este o sangerare nazala, care apare atat in momente de repaus, cat, mai ales, in urma unor eforturi fizice, la toate varstele. Provenienta sangelui nu este legata, obligatoriu, de vreo afectiune a aparatului digestiv si deriva din zone foarte diverse ale organismului. Atat in hemoragiile digestive, mai usoare si discontinue, cat si in sangerarile nazale sunt recomandate infuzii sau decocturi cu plante medicinale care contin cantitati ridicate de taninuri si vitamina K, cu actiuni astringente, hemostatice si cicatrizante.

Cauzele care provoaca sangerarile nazale sunt multiple. La copii, cu agitatie psihomotorie accentuata, pot sa apara hemoragii nazale nocturne, in special in a doua jumatate a noptii. Frecventa mare a bolii survine si la pubertate, in timpul sarcinii si la insuficienta ovariana din menopauza.

Factorii externi declansatori ai hemoragiei nazale sunt de ordin local sau general. Ca factori locali au efect direct:

– stranutul zgomotos si suflarea incorecta a nasului;

– scarpinatul in nas, zgarieturi cu unghia si introducerea de corpuri straine care pot provoca inflamarea si infectarea foselor nazale;

– inhalarea de pulberi si substante volatile corozive, provenite din industria chimica si miniera;

– formarea de cruste prin uscarea mucoasei, dupa un guturai sau dupa o insolatie prelungita;

– aparitia unor formatiuni tumorale in cavitatile nazale;

– rinite acute si alergice sau formarea de polipi nazali.

Numerosi factori sunt de ordin general:

– schimbarea presiunii atmosferice in cazul ascensiunilor montane sau in deplasarile cu avionul la mari altitudini;

– schimbarea brusca a conditiilor de vreme, in special primavara sau la sfarsitul toamnei;

– activitate fizica intensa la temperaturi inalte sau la mare adancime;

– stari patologice hepatobiliare, cerebrale, cardiovasculare (cu tensiuni arteriala foarte mare), infectocontagioase (gripa, scarlatina), afectiuni pulmonare (emfizem pulmonar, astm bronsic, tuse convulsiva, tuberculoza);

– boli ale sangelui (anemii grave, hemofilie, leucemie);

– dereglari ale vitezei de sedimentare a globulelor rosii,

– carente de vitamine;

– intoxicatii cu oxid de carbon, fosfor sau plumb;

– fracturi la baza craniului;

– excese gastronomice, alcoolism;

– folosirea in doze de exces a medicamentelor antialgice si a aspirinei, care produce fragilitatea vasculara.

Daca la copii, 90% din cazurile de hemoragii nazale sunt usoare, la adulti aceste afectiuni pot indica o boala destul de grava.

Masuri de urgenta

Tratamentele hemoragiilor constau dintr-un arsenal de masuri luate de urgenta, in functie de debitul sangelui eliminat. Ca prime masuri se impun:

– repausul absolut la pat, culcat pe spate, cu genunchii indoiti, fara miscari energice;

– in hemoragiile severe nu se consuma nici un aliment, in afara de apa indulcita, luata cu lingurita, la intervale mici, de 30-60 minute;

– in hemoragiile usoare se vor consuma numai ceaiuri simple sau in amestec cu lapte sau cu suc de fructe, luate cu lingurita, in cantitati reduse;

– administrarea de substante antiacide la intervale de 2-4 ore, precum si medicamente antiulceroase, care pot rezolva sclerozarile varicelor esofagiene sau a ulcerelor hemoragice;

– adaugarea de fier feros (200 mg de 3 ori pe zi) pana la redresarea hemoragiei si la disparitia anemiei feriprive;

– injectarea de adrenalina in craterul hemoragic.

Preparate naturiste

In uz intern sau extern sunt eficiente:

– decoct de stejar din doua lingurite scoarta uscata la 200 ml apa clocotita; se fierbe 5 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se bea fractionat, in cursul unei zile, la intervale de 30 minute, avand efecte astringente si antiseptice asupra florei microbiene, hemostatice si cicatrizante la aparitia sangerarilor interne sau externe. Acelasi decoct se foloseste in tamponari in nara sangeranda sau cataplasme caldute pe nas si obraji;

– infuzie de urzica vie dintr-o lingura frunze uscate si maruntite la 250 ml apa in clocot; se infuzeaza acoperit timp de 15 minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi, cu efecte imediate de oprire a hemoragiilor datorita continutului ridicat in vitamina K. La persoane cu mare sensibilitate la sangerari, se recomanda o cura din ceaiuri de urzica, completate cu supe din urzica, morcov si ceapa (bogate in fier), cu efecte fortifiante;

– infuzie de traista-ciobanului dintr-o lingura herba uscata si maruntita la 200 ml apa clocotita; se infuzeaza acoperit 15-20 minute, se strecoara si se beau 1-2 cani pe zi, avand proprietati hemostatice cu efecte asupra coagularii sangelui, vasoconstrictie si in reducerea tensiunii arteriale. Actiunea coagulanta a acestei plante era cunoscuta de multa vreme. In timpul Primului Razboi Mondial, in lipsa medicamentelor, soldatii foloseau infuzia de traista ciobanului pentru spalarea ranilor sangerande;

Infuzia din coji verzi de nuci are efecte antihemoragice

– infuzie de coada soricelului dintr-o lingurita flori maruntite la 250 ml apa clocotita; se infuzeaza acoperit 10-15 minute si se beau doua cani pe zi, inainte de mese, prin inghitituri rare. Aceeasi infuzie se aplica sub forma de cataplasme pe frunte si tample sau ca tampoane de vata puse in nara sangeranda. Datorita continutului in acheileina si vitamina K, se reduce durata de coagulare a sangelui si se opresc hemoragiile nazale, intr-un interval de 1-2 ore, inclusiv in cazul utilizarii tampoanelor de vata imbibate cu infuzie sau dupa comprese pe tample si pe ceafa;

– infuzie sau decoct de coada calului (o lingurita herba uscata la 200 ml apa), se infuzeaza 5-10 minute si se foloseste intern (cate 2-3 cani pe zi) sau extern pentru aspiratii nazale, comprese in jurul nasului si la nivelul cefei, spalaturi sau tamponari nazale.

– infuzie de troscot din 1-2 lingurite radacini uscate si macinate la 200 ml apa in fierbere; se infuzeaza acoperit 10-15 minute si se beau 2-3 cani pe zi, in cura de lunga durata, avand efecte cicatrizante in oprirea hemoragiilor interne si a sangerarilor nazale, mai ales la copii;

– infuzie din frunze sau coji verzi de nuci (1-2 lingurite la 250 ml apa clocotita); se beau 1-2 cani pe zi, avand efecte antihemoragice datorita continutului ridicat in taninuri.

Tincturi, uleiuri si pulberi

– tincturi din coada soricelului, traista ciobanului, echinacea, galbenele, patlagina, preparate in raport 1:5 (20 g. planta macerata timp de 14 zile in 100 ml alcool 700) din care se consuma cate 15-20 picaturi, de 3 ori pe zi, cu efecte in reglarea hemoragiilor abundente;

– vinuri medicinale preparate din traista ciobanului, flori de alun, sclipeti sau sanisoara care se consuma cate un pahar pe zi;

– ulei din catina alba, luand 1-2 lingurite de 3 ori pe zi, inainte de fiecare masa, cu putina miere de albine;

– pulbere din herba de coada calului uscata si macinata din care se ia zilnic cate 3-4 varfuri de cutit;

– pulbere din scoarta de stejar macinata fin care se trage pe nas pentru a opri hemoragiile nazale, cu efect astringent asupra florei microbiene si cu actiune astringenta de precipitare a proteinelor.

Consumati legume bogate in vitamina K

O atentie deosebita se va acorda asigurarii necesarului de vitamina K antihemoragica, o vitamina liposolubila care intervine in coagularea sangvina. In doza zilnica de 10-55 mg se administreaza sub forma naturala de legume proaspete (broccoli, spanac, varza, conopida, mazare verde), bogate in vitamina K, avand rol in biosinteza protrombinei, un agent procoagulant natural, absolut necesar la persoanele cu frecvente hemoragii nazale.

Regimul de viata

Exista un complex de metode care pot fi folosite pentru oprirea hemoragiilor nazale, in functie de intensitatea bolii:

– evitarea stranutului zgomotos si a suflarii puternice a nasului;

– evitarea eforturilor fizice si ridicarea de greutati mari (haltere, saci, mobila);

– aplecarea capului inainte si nu spre spate, deoarece sangele scurs in faringe ar putea fi aspirat pe caile respiratorii;

– comprimarea cu degetul a aripilor nazale timp de 10-15 minute;

– ridicarea deasupra capului a mainii de partea careia este nara sangeranda;

– introducerea in nara a unui tampon de vata inmuiata in apa oxigenata sau in solutie de antipirina 10%;

– aspiratii nazale sau tamponarea foselor nazale cu vata imbibata in zeama de lamaie, suc de afine si gutui, apa oxigenata, otet de mere, solutie de gelatina si solutie salina diluata (o lingurita la 500 ml apa calduta);

– ridicarea capului in timpul somnului cu ajutorul unei perne in plus;

– evitarea consumului de aspirina si alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (Naproxen, Ibuprofen), a medicamentelor antihistaminice si a medicamentelor aplicate sub forma de sprayuri nazale.

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 04.10.2009.

Sursa imagine: Blogspot.com