Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ
Desi Postul Craciunului s-a incheiat si incepe o perioada in care pe masa fiecarui roman se vor gasi mancarurile traditionale, predominant carnare, trebuie sa ne amintim in tot acest interval ca e bine sa ne hranim cumpatat, sa nu facem abuz de mancaruri grase si sa nu consumam in exces bauturi alcoolice.
Pentru aceste zile speciale, cu mare incarcatura emotionala, in aproape toate familiile se fac pregatiri intense pentru mesele imbelsugate din cele trei zile de Craciun, prelungite apoi cu sarbatoarea Anului Nou si apoi cu Boboteaza si Sfantul Ioan. Gospodinele prepara in aceasta perioada felurite mancaruri in care predomina carnurile de porc, cu adaos de mezeluri, afumaturi, peste prajit, slanina, nelipsitele sarmale (eventual cu cubulete de slanina), fripturi grase, prajeli, sosuri grele, maioneze in ulei, cozonac si alte dulciuri preparate in casa.
Consumati alimente usoare si evitati prea multa carne de porc
Alegeti aperitive usoare, cu muschi de pui sau de curcan, branzeturi degresate, fructe de mare, friptura de curcan, pui sau vita, peste slab, cartofi piure, multe zarzavaturi proaspete, fructe si necesarul de apa plata.
La prepararea mancarurilor ar fi bine sa se tina seama de urmatoarele:
– gatitul fara grasime animala se face in abur, folosind vase cu teflon sau Zepter;
– la fripturi la cuptor se poate inlocui o parte din uleiul vegetal cu vin sau suc de lamaie;
– sosurile sa nu fie ingrosate cu faina, ci cu branza degresata de vaci;
– la desert, in locul tortului de ciocolata, se recomanda cozonac, prajituri cu fructe sau salata de fructe.
Dupa o masa copioasa este indicata o plimbare usoara, timp de 30-60 de minute in aer liber, pentru a ajuta digestia. Nu este indicata culcarea in pozitie orizontala, deoarece favorizeaza cresterea aciditatii in stomac, cu deversarea acidului clorhidric in esofag, unde declanseaza arsurile (pirozis).
Mai intai apare senzatia de oboseala, toropeala, stare de stres si preaplin. Ca urmare a indigestiei greoaie, incep balonarile, durerile gastro-ulceroase si abdominale, colitele acute si crizele de ficat, pancreas si vezica biliara.
Remedii din plante medicinale contra gastritelor
Printre afectiunile cel mai frecvent intalnite dupa sarbatori se numara gastritele, hemoragiile digestive, pancreatitele si chiar ulcerul gastric.
Gastritele hiperacide se trateaza cu plante care contin principii active slab alcaline, antiinflamatoare si cicatrizante, administrate neindulcite sub forma de infuzii sau decocturi din flori de salcam, musetel si galbenele, herba de coada-calului, papadie, patlagina si radacini de tataneasa, obligeana si lemn-dulce. Dimineata si seara este indicat sa se ia cate o lingura de ulei de sunatoare.
Gastritele hipoacide se trateaza cu infuzii sau tincturi din schinel, galbenele, sovarv, menta, roinita, obligeana, sunatoare, tintaura, maghiran, chimion si portocale (coji).
Gastritele toxialimentare se trateaza cu ceaiuri de musetel, menta, roinita si coada-racului, indulcite cu miere de albine. La acestea se adauga o cura cu otet de mere, diluat in apa (doua lingurite la 200 ml), din care se bea cate o lingura la intervale de 5 minute pana la incetarea durerilor.
Gastritele foarte dureroase se amelioreaza cu ceaiuri calmante care contin herba de mataciune, pelin si coada-racului, flori de siminoc, musetel si coada-soricelului, radacini de tataneasa, valeriana, gentiana si obligeana, seminte de anason, chimion si fenicul. Efect imediat are si o cana cu apa calda si purificata prin 6 fierberi repetate, bauta inainte de mese.
Gastritele alcoolicilor sunt remediate cu decocturi din frunze de roinita, seminte de fenicul si radacini de lemn dulce, cate 3 cani de ceai cald pe zi.
Gastritele cu hemoragii interne, prin care se elimina sange de culoare inchisa (brun-negru), din cauza reactiei cu acidul clorhidric din sucul gastric, se trateaza cu un decoct din scoarta de stejar, radacini de troscot, flori de musetel si herba de traista-ciobanului si urzica vie.
In toate tipurile de gastrite, mai ales in cele hipoacide, se recomanda sa se bea cate un paharel de 50 g cu miere de albine, de trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de mesele principale.
Ce se recomanda in pancreatita
Pentru tratamentul pancreatitei sunt indicate plante cu proprietati colagoge si acidifiante cum sunt: nalba de gradina, lichenul de piatra, anason, coada-racului, sub forma de infuzie sau macerat, dar si decocturi din amestecuri de plante (arnica, musetel, menta, papadie, valeriana). de asemenea, pe suprafata abdomenului, in zona pancreasului, se unge cu alifie de galbenele si apoi se pune o cataplasma cu herba de coada-calului.
In primele zile de pancreatita acuta se interzice orice alimentatie pe cale bucala, care ar putea stimula secretia pancreatica si accentua durerile. Se recurge la solutii nutritive de glucoza si aminoacizi, administrate prin catater nervos central. Dupa 4-5 zile se trece la o dieta orala semilichida (300-400 ml pe zi), bogata in glucide, formata din ceaiuri indulcite si sucuri nesarate din tomate, castraveti, ridichi, cirese, portocale si lamai, la care se adauga fermentii pancreatici (triferment si procaina) si vitamine liposolubile (A D, K).
Infuzii care calmeaza ulcerul gastric reactivat
In uz intern cele mai eficiente sunt curele de lunga durata folosind zilnic, inainte de mesele principale, infuzii de galbenele, luate separat sau in amestecuri cu tataneasa, musetel, coada-soricelului, patlagina, nalba, lavanda, roinita, papadie, pir, iarba-talharului, troscot, sovarv.
Este foarte eficace maceratul din radacina de tataneasa, imbogatit cu alantoina, care contribuie la cicatrizarea niselor in cateva saptamani. In ulcerul duodenal cu hemoragii interne (melene) se recomanda speciile medicinale care au proprietati emoliente si antibiotice, reactii alcalinizante si contin vitamine regeneratoare (galbenele, rachitan, iarba-talharului, patlagina, musetel, obligeana, sunatoare si ienupar).
Bune rezultate se obtin cu amestecul din ulei de galbenele si ulei de sunatoare, din care se ia cate o lingura dimineata si seara, cu 30 de minute inainte de mese, timp de 20 de zile, avand actiuni cicatrizante, antiseptice si antiinflamatoare.
Apiterapia recomanda:
– cura cu polen (cate doua lingurite de doua ori pe zi inainte de mese);
– propolis (2 g pe zi sau cate 20 picaturi de tinctura, de doua ori pe zi, in sase linguri cu apa sau ceai).
Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 28.12.2009.
Sursa imagine: ScienceDaily.com