Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ

Este o afectiune maladiva opusa hipertensiunii. Se manifesta prin scaderea permanenta a valorii tensiunii minime admise si anume 10 cm Hg tensiune sistolica (maxima) si 6 cm Hg tensiune diastolica (minima). La persoanele cu varste de peste 60 de ani, pragul hipotensiunii este considerat la valori sub 12 cm (maxima) si 7 cm (minima).

Cand valoarea maxima variaza intre 9-11 cm Hg, starea de hipotensiune este suportata usor, nu influenteaza speranta de viata si nu necesita nici un tratament special, dar afecteaza oarecum calitatea vietii, mai ales daca se asociaza cu oboseala si cu rezistenta scazuta la efort. Poate fi agravata de surmenajul fizic si intelectual, stari emotive, infectii acute sau ulcer gastro-duodenal.

Frecventa bolii este, in medie, de 5% la adulti, femeile fiind mult mai expuse la riscul acestei imbolnaviri.

Exista cazuri cand tensiunea scade brusc cu 3-4 cm Hg sub valorile obisnuite, mai ales la persoane foarte slabite si denutrite, cu stari de soc cardiovascular, insuficienta cardiaca, infarct miocardic, tulburari de ritm cardiac, stenoza mitrala si aortica, tumori cerebrale, insuficienta a glandelor suprarenale, stari de denutritie si intoxicatii tabagice care necesita tratamente speciale. In unele cazuri, boala apare dupa dereglarea mecanismelor nervoase si endocrine, care au rolul de a mentine normalitatea regimului de circulatie sanguina.

Hipotensiunea este frecventa la fumatorii si alcoolicii subponderali, precum si la tinerii inalti si foarte slabi,  cu greutatea corporala sub limitele normale. Boala se coreleaza si cu crizele de ateroscleroza.

Simptomele de manifestare constau in puls slab, palpitatii, transpiratii excesive, tulburari de vedere cu stelute in fata ochilor, zgomote in urechi, racirea membrelor, stari depresive, cascat, paloarea fetei, frecvente dureri de cap, oboseala permanenta, agitatie, astenie, insomnii, ameteli la ridicarea din pat si pierderea cunostintei cu lesin (lipotimie). In unele cazuri particulare intervine pierderea potentei sexuale.

Tratamentele fitoterapeutice

Pentru mentinerea bolii sub control sunt eficiente infuziile sau tincturile din cateva plante medicinale ca: rozmarin, vasc, salvie, menta, lemn dulce, ciubotica cucului, roinita, armurariu, tintaura, ruscuta de primavara, coaja de salcie si matase de porumb.

v      Tinctura de rozmarin, considerata ca etalon in tratamentul hipotensiunii ortostatice si a sclerozei cerebrale, se prepara din 10 g de frunze macerate timp de 8-10 zile in 100 ml  alcool de 70 grade si se consuma cate 10-20 de picaturi, de 2-3 ori pe zi, timp de o luna. Se poate folosi si vinul de rozmarin (3-5 linguri de frunze la un litru de vin alb, macerate timp de 5-6 zile) din care se consuma cate un paharel zilnic.

v      Macerat din vasc alb, preparat dintr-o lingurita de frunze in 250 ml de apa rece, tinut timp de 12 ore. Cura dureaza 5-6 saptamani pe an, consumand la inceput, cate 3 cani pe zi, doua pe zi in urmatoarele doua saptamani si o cana pe zi in ultima saptamana.

v      Decoct dintr-o lingurita de flori si frunze de paducel in 250 ml de apa rece; se fierbe 3-5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 1-2 cani, inainte de mese.

v      Infuzie cu amestec format din cate 30 g de: coada soricelului  (herba), rozmarin (frunze) si paducel (flori). Peste trei lingurite din acest amestec  se toarna trei cani de apa clocotita si se lasa sa infuzeze, acoperit, timp de 5-10 minute. Separat se face un macerat la rece din vasc alb ( trei lingurite de frunze timp de 8 ore in 750 ml apa rece) care se amesteca cu infuzia calda a celorlalte plante, se strecoara si se beau  3 cesti de ceai cald in cursul zilei.

v      Infuzie din amestec, in parti egale, de rozmarin (frunze), roinita (frunze), salvie (frunze), ciubotica cucului (herba), traista ciobanului (herba) si armurariu (fructe macinate). Din amestec se ia cate o lingura la 200 ml de apa clocotita, se infuzeaza acoperit timp de 10 minute, se strecoara si se beau cate doua cani in fiecare zi, intr-o cura de doua-trei saptamani.

v      Vin tonifiant pentru inima dintr-un litru de must (rosu sau alb), 200 g patrunjel frunze tocate marunt si 50 ml  otet de mere; se fierbe 10 minute, se adauga 200 g de miere de salcam si se fierbe din nou 5 minute. Se raceste in vas acoperit, se strecoara si se pastreaza la rece in sticle brune, bine inchise. Se consuma cate doua linguri pe zi, iar in caz de crize se iau cate doua linguri odata. Vinul tonic este indicat si in cardiopatiile ischemice, insuficienta cardiaca si nevroze cardiace.

v      Decoct din doua cepe mici cu coaja si 100 g de zahar intr-un litru de apa rece; dupa fierbere, se raceste in vas acoperit, se strecoara si se bea intreaga cantitate intr-o zi, in stare rece, prin inghitituri rare.

Regimul alimentar

Alimentatia trebuie sa fie bogata in cereale, legume si fructe, intre care nu pot sa lipseasca graul germinat (2-3 lingurite pe zi), ardei gras si iute, marar, patrunjel, sfecla rosie, varza rosie, drojdie de bere proaspata (cate o lingura pe zi timp de doua saptamani), fulgi de ovaz si laptisor de matca (cate 10-20 mg de 3 ori pe zi timp de 2-3 saptamani). de asemenea, nu trebuie sa lipseasca ceapa cruda sau sub forma de suc. Sfecla rosie regleaza tensiunea arteriala, fiind folosita sub forma de macerat (100 g radacina rasa in 500 ml de apa timp de doua ore) din care se consuma cate o treime din toata cantitatea inainte de fiecare masa.

Pentru bolnavii hipotensivi sunt recomandate cateva cure pe an:

– Cura cu suc de orz verde ( 3 pahare pe zi) timp de o luna pe trimestru;

– Cura cu sucuri naturale de fructe si cruditati pe o durata de doua luni, consumand zilnic urmatoarele produse: morcov (300 ml), spanac (90 ml), pastarnac (50 ml), telina (50 ml), sfecla rosie (150 ml), castraveti (120 ml), fasole verde (30ml) si mere (300 ml).

In fiecare dimineata se ia o singura ceasca de cafea naturala sau un pahar cu vin rosu natural, care ridica valoarea tensiunii arteriale; pacientul se va simti bine toata ziua, nu va mai avea dureri de cap, ameteli, dispare starea de somnolenta, iar randamentul fizic si intelectual revine la normal. Se va evita excesul de alcool.

Regimul de viata

Se impune o munca temperata si ordonata, cu suficiente ore de somn, activitate fizica in aer liber, exercitii fizice moderate si sporturi adecvate varstei si mersul  pe jos, de preferat descult prin iarba imbibata cu roua. Urmeaza un masaj al membrelor si dusuri de inviorare. Se va evita surmenajul fizic si intelectual precum si calatoriile cu avionul pe distante mari.

Vacanta se va face in statiuni de odihna situate la altitudini mai mari, mult mai indicate decat sejurul la mare. Zilnic, pacientul va face exercitii de respiratie circa 10 minute, de trei ori pe zi, cu inspiratie profunda pe nas timp de 7 secunde si expiratie prelungita pe gura tot 7 secunde. Dupa aceste expiratii, plamanii se golesc de aerul viciat, iar oxigenul proaspat inspirat va patrunde in toate alveolele pulmonare.

Pacientul hipotensiv va renunta definitiv la fumat, iar la trecerea din pozitia culcat (clinostatica) la pozitia verticala (ortostatica) va sta cateva secunde pe marginea patului pentru adaptarea organismului la aceasta schimbare, evitand astfel senzatia de ameteala sau pierderea cunostintei.

Ca atitudine generala se recomanda o permanenta impacare cu sine, regland aspiratiile in functie de posibilitatile de realizare.