Dupa cat de friguroasa a fost prima jumatate a acestei primaveri, se poate spune ca acum, la sfirsit de aprilie, abia iesim din iarna. Astenia, de care tocmai credeam ca am scapat dupa o saptamina insorita de martie, a revenit odata cu frigul pentru a se manifesta acut in aceste zile calduroase. Trecerea la caldura se face iarasi greoi, adaptabilitatea fiind una de soc, atit in ce priveste temperatura aerului cit si presiunea atmosferica. Pe linga acesti factori externi cu rol determinant in declansarea asteniei mai intervin si unii factori interni, cum ar fi avitaminozele, complexul de boli infectioase cronice, boli neurologice, parazitoze si chiar boli de singe.

Simptomele caracteristice asteniei sint insomnia si somnul agitat, superficial, din care bolnavul se trezeste dimineata foarte devreme, dar mai obosit decit la culcare. Oboseala persista si in timpul zilei, fara sa dispara prin repausul obisnuit. Treptat, apar dureri de cap, aproape permanente, cu localizari occipitale, mai accentuate dimineata. Bolnavul prezinta stari de nevroze, irascibilitate, tulburari psihice, depresii, apatie, slabirea memoriei si chiar reactii de melancolie. Toate acestea se suprapun pe sentimentul de epuizare fizica si psihica.

Terapia naturista recomanda, in primul rind, plante medicinale cu actiuni tonice, sedative, antidepresive, bogate in vitamine si in saruri minerale. Pe linga pulberea de busuioc (inflorescenta sfarimata si apoi cernuta, cite 4 lingurite/zi luate cu apa, timp de doua saptamini – este de preferat ca inainte de inghitire sa se tina sub limba timp de 10 minute), tinctura de rozmarin (10?15 linguri de planta la un pahar cu alcool rafinat si un pahar de apa, care se amesteca si se lasa la macerat 10 zile – cite o lingurita, de 3?4 ori/zi) si ceaiul de maghiran (2-3 lingurite planta/o cana de apa, infuzie in apa clocotita timp de 15-20 minute), prof. dr. Constantin Milica, coordonatorul Centrului Aroma din Cadrul Universitatii Agronomice Iasi, ne mai recomanda un tratament foarte simplu, care consta in consumarea zilnica a 8-10 tije crude de la florile de papadie. Cu efecte foarte bune se va lua un amestec din flori de tei, sovirv, papadie, talpa gistei si cimbru, din care se prepara infuzie, consumind zilnic 2 ceaiuri indulcite cu miere. In paralel, spune dl prof. Milica, se vor lua cite 30 de picaturi, de 2 ori/zi, din tinctura de valeriana si tinctura de paducel, in parti egale.

O atentie deosebita se va acorda alimentatiei complete care sa contracareze carentele frecvente in vitaminele B, C si D, in acid linolenic si in unii aminoacizi esentiali – triptofan. Se poate apela la efectele benefice ale griului germinat, brinza de soia – tofu, seminte si ulei de in, ulei de soia, seminte de dovleac si susan, nuci, piine integrala, migdale, salate din amestec de morcov, telina, sfecla rosie, ridichi negre si varza. Se vor consuma multe fructe, mai ales mere, lamii si catina alba.

Ca sucuri cu proprietati tonice si vitaminice, prof. Milica recomanda un amestec din sucuri de legume si fructe (2-3 morcovi, 1 lamiie, 1 portocala, 3-4 mere, 1 lingura miere de albine si 10 g drojdie de bere). de asemenea, efecte deosebit de bune are vinul tonic obtinut din o parte 500 ml amestec sirop de afine, de coacaze negre si de catina alba, la care se adauga si tinctura de gentiana si o alta parte 500 ml de vin rosu.

Articol publicat in ziarul Evenimentul din 25.04.2002.