Despre diabetul zaharat [clic pentru detalii]
Tratamentul fitoperapeutic
Diabetul poate fi ameliorat sau vindecat cu ajutorul unor plante care contin principii active hipoglicemiante. Ceaiurile se beau neindulcite cu zahar, de regula inainte de mesele principale, in cure de lunga durata, 4-6 luni.
Plantele pot fi folosite separat sau in amestecuri. Cea mai eficienta planta folosita intern este afinul (Vaccinium myrtillus) care contine o cantitate ridicata de mirtilina – o substanta denumita “insulina vegetala”. Se prepara o infuzie din 1 lingurita frunze uscate, recoltate inainte de coacerea fructelor, oparite cu 200 ml apa clocotita; se beau zilnic 2-3 ceaiuri, indulcite numai cu zaharina, in cura de 40 de zile, cu pauza de 15 zile, dupa care se reia o noua cura. Acidul mirtilcic (mirtilina+neomirtilina) stimuleaza secretia lenta a insulinei si intensifica consumul glucozei din sange. Efecte similare au si fructele de afin precum si pulberea din frunze uscate de afin din care se iau zilnic 3 lingurite tinute 5 minute sub limba dupa care se inghit cu putina apa, intr-un tratament timp de 2 sapamani pe luna. La copiii diabetici se adauga suc de portocale pentru a avea un gust mai placut.
Tecile de fasole maruntite se folosesc sub forma de decoct (1-2 linguri la 250 ml apa) care se fierbe 10-15 minute si se beau 3-4 cani pe zi, avand un puternic efect diuretic si depurativ (curatirea de toxine). Tot din teci se face o extractie concentrata cu 4 linguri puse la macerat peste noapte intr-un litru de apa; in dimineata urmatoare se fierbe pana cand lichidul scade la jumatate si se bea in cursul zilei.
Alte plante utilizate in scaderea glicemiei sunt:
– frunze de anghinare (infuzie din 1 lingurita la 250 ml apa) din care se beau zilnic 2-3 cani intr-o cura de 20-30 de zile, cu pauze egale cu durata curei;
– frunze de dud (1-2 linguri la 200 ml apa), se beau 2-3 cani pe zi;
– frunze de nuc (1 lingurita la 200 ml apa), se beau 2 cani pe zi sau o doza mai concentrata cu 4 linguri la cana din care se iau 3 linguri pe zi;
– radacini de brusture (infuzie din 1 lingura radacini uscate la 250 ml apa) din care se beau 2-3 cani pe zi;
– frunze de urzica vie (infuzie din 1 lingura la 250 ml apa clocotita) din care se beau 2-3 cani pe zi, avand efecte diuretice, hemostatice, antimicrobiene si hipoglicemiante;
– frunze de salvie (infuzie din 2 lingurite la 250 ml apa), din care se beau 2-3 cani pe zi, cu efecte antiseptice, coleretice, carminative si hipoglicemiante.
Bune efecte au si tratamentele cu frunze de frag si coacaz negru, flori de coada soricelului, herba de saschiu (Vinca), ciumarea, ciocul berzei, tintaura si radacini de obligeana sau cicoare. S-a constatat ca dupa consumul la pranz a 200-300 g radacini proaspete de cicoare, fierte si asezonate cu ulei crud, glicemia scade cu 44%.
In retetele combinate se folosesc proportii variate din mai multe specii vegetale cu proprietati antiglicemiante. In afara plantelor mentionate mai sus se mai adauga: cerentel, ienupar, isop, menta, merisor, mesteacan, papadie, pir, roinita, soc, tataneasa, trei-frati-patati, troscot.
La fiecare cana de ceai complex se adauga o lingurita bitter suedez. Plantele ramase dupa strecurarea ceaiului se folosesc sub forma de cataplasma pusa, peste noapte, pe zona pancreatica si hepatica.
In raport cu rezultatul tratamentului in scaderea glicemiei se poate reduce cantitatea de ceai, continuandu-se cu o doza zilnica de intretinere.
Reteta autorului: afin, fasole (teci), anghinare, brusture, salvie, dud, menta, nuc, papadie, pir, roinita, urzica vie.
Regimul alimentar
Tratamentul contra diabetului trebuie sa fie insotit de o alimentatie saraca in glucide si lipide dar cu respectarea unui echilibru intre factorii nutritivi. Proteinele vor fi procurate, mai ales, din produse de origine animala (carne de pasare), lipidele, glucidele, vitaminele si sarurile minerale vor fi asigurate din produse vegetale.
In ultimii ani, diabetul a facut tot mai multe victime, mai ales in randul copiilor, din cauza alimentatiei irationale, atat datorata saraciei cat si a excesului de mancare in familiile bogate.
Boala poate fi prevenita printr-o alimentatie corecta, cu maxim 160 g glucide pe zi, corelata cu multa miscare, somn de 8 ore si controale periodice ale glicemiei.
In fiecare zi sunt recomandate salate proaspete din legume cu proprietati hipoglicemiante si cu continut de zaharuri sub 5%: varza, conopida, fasole verde, stevie, loboda, laptuca, spanac, vinete, tomate, ardei gras, andive, morcov, telina, ridichi, castraveti, dovlecei. Nu va fi neglijat consumul de praz, ceapa si un macerat din usturoi (3 capatani mari se macereaza timp de 10-14 zile in 1 litru tuica de 400 din care se ia cate 1 lingurita in fiecare zi, inainte de micul dejun). Verdeturile si salatele vor fi stropite cu putin suc de lamaie si condimente vegetale pentru imbunatatirea gustului.
In timpul primaverii si verii se va consuma suc de urzici (100-150 ml/zi) precum si sucuri de legume proaspete, amestecate in proportie de 1: 3 cu zeama de cartofi sau bulion de legume. Spre toamna – iarna se va consuma sucul de radacinoase (morcov, telina, sfecla rosie, patrunjel, pastarnac) amestecat, in proportie de 3: 1, cu zeama de cartofi sau bulion si putin suc de lamaie.
Este indicat sa se consume zilnic cat mai multa ceapa, de preferat ceapa rosie, sau tinctura din 60 g bulbi de ceapa rosie tocata si macerata, 4-7 zile, in 100 ml alcool 900, din care se iau cate 30 de picaturi de 3 ori pe zi, eventual cu putina apa sau ceai neindulcit, timp de 3-4 zile consecutiv. Prin stoarcere se obtine suc de ceapa din care se iau cate 10-15 picaturi de 3 ori pe zi, la orele 10, 14 si 17.
In afara de legume proaspete sunt benefice fructele proaspete cu continut sub 10% zaharuri (mere, cirese timpurii, visine, caise, piersice, gutui, lamai cu zaharina, portocale, mandarine, afine, fragi, zmeura, capsuni) precum si fructe uleioase (alune, nuci) care compenseaza nevoia de fainoase.
Cu restrictii cantitative se pot manca supe de carne si fasole, carne slaba, peste, mazare verde, cartofi piure, mancaruri de urzici cu ochiuri, masline, soia, oua, lapte degresat, iaurt, branza, telemea, cascaval, paine integrala (prajita sau coaja de paine), lapte de soia, unt, ulei, margarina, fulgi de ovaz, orez, gris, grau germinat, bors de tarate, drojdie de bere etc. Toate acestea asigura necesarul de vitamine si de minerale. Se vor lua 4 mese pe zi, in liniste, fara graba, cu mestecare completa a alimentelor.
In cazul diabetului insulino-dependent este interzis repausul alimentar absolut, numai cu lichide, deoarece este necesar sa se asigure un plafon minim de substante nutritive de 70-90 g proteine, 80-100 g grasimi si 120-150 g glucide. In restrictiile fata de plafonul de zaharuri se impune o mare atentie la consumul unor alimente care, la 100 g, contin peste 50 g glucide (miere de albine, dulceata, faina de grau, paste fainoase, paine alba, fulgi de ovaz, fasole uscata, ciocolata. In schimb se pot manca fara rezerve produsele care contin sub 10 g glucide /100 g (tomate, lapte de vaca, branza de vaci, iaurt, fasole pastai, varza, conopida, morcov, ridichi, praz, sfecla rosie, telina, mere domnesti, gutui, portocale, afine, capsuni, coacaze, fragi).
Lipidele sunt necesare ca depozite de calorii (9 kilocalorii/gram) dar nu trebuie sa depaseasca 25-30% din valoarea totala calorica zilnica. Proteinele, de origine animala sau vegetala, constituie substante absolut utile pentru tesuturi, avand rol plastic si energetic, dar nu pot depasi 15% din valoarea calorica totala (1 g proteine contin 5,6 kilocalorii).
In functie de necesarul alimentar zilnic se poate aprecia ca farfuria la masa poate fi impartita in 5 parti: 2/5 cu legume si fructe, 2/5 cu paine, orez, gris, cartofi sau paste fainoase si 1/5 carne, peste, branza si oua.
Cand apare senzatia de foame sau de ameteala se pot consuma, la alegere, 250 ml iaurt cu 3-4 frunze proaspete de telina tocate sau cu 1 lingura tarate de grau, 1 felie de graham cu unt sau margarina, 2 linguri branza de vaci, spuma unui albus de ou cu fructe, 200 g salata de varza alba, 2 rosii, 1 castravete ras si 2-3 mere rase.
Sunt interzise sau au restrictii cantitative in consum urmatoarele:
v carne de porc, peste gras, grasimi animale, supe de carne, ulei rafinat;
v cartofi prajiti, fasole uscata, ciuperci;
v paine alba si paste fainoase;
v zahar si produse zaharoase (dulciuri rafinate, ciocolata, cacao, dulceturi, rahat, gemuri, miere de albine, inghetate);
v fructe cu peste 15% glucide (struguri, prune, pere, stafide, banane, curmale, smochine etc);
v vinuri dulci si rosii, bere, alcooluri tari, bauturi racoritoare industriale. S-a stabilit ca riscul de diabet insulino-dependent creste cu 83% in randul marilor bautori de racoritoare carbogazoase.
Regimul de viata
Pentru persoane cu diabet se recomanda multa miscare, exercitii fizice in aer liber, mers pe jos minim 15 minute, mers cu bicicleta, jogging si sporturi moderate (tenis, canotaj, inot). Dimineata se vor face exercitii de respiratie (de 10 ori pe zi), o periere uscata pe corp urmata de dusuri moderate (33-370C) si un jet direct pe picioare si brate timp de 5-6 secunde cu apa rece si frectii de jos in sus.
Se vor evita stresul psihic, starile conflictuale si orice trauma psiho-morala.
Anual se vor face 1-2 analize privind glicemia, mai ales la persoanele cu ereditate diabetica, supraponderali, hipertensivi si la femeile care au nascut copii macrosomi (cu greutate peste 4 kg). Se urmareste permanent evitarea sedentarismului, a obezitatii si a factorilor infectiosi.
Tratamentul balneoclimateric
Se va face in statiunile Govora, Calimanesti, Olanesti, Caciulata cu ape alcaline (sulfurate sodice, magneziene si calcice) si in statiunile Bodoc, Borsec, Slanic-Moldova si Tinca cu ape alcaline bicarbonatate sodice. La domiciliu se vor consuma ape imbuteliate din statiunile Bodoc si Tinca ale caror vechime sa nu depaseasca 3 luni de la data preluarii. Se beau dimineata si dupa amiaza, totalizand 750 ml pe zi.
* * * * *
Daca in vremurile trecute, diabetul era considerat o boala nevindecabila pentru tot restul vietii, in prezent cunostintele asupra instalarii si evolutiei bolii precum si tehnicile elaborate permit invingerea acestei maladii prin prevenirea si scaderea glicemiei din sange si prin reducerea radicala a dependentei de insulina externa.