ACHILEA MILLEFOLIUM L.
Familia Compozitae
Alte denumiri populare: bradatel, iarba oii, iarba soarecelui, iarba stranutatoare, prisnel, sorocina, ţâţa forcotecii.
Descriere
Specie perena, ierboasa, cu rizomi subterani stoloniferi, taratori, din care apare, anual, o tulpina aeriana ramificata, inalta de pana la 80 cm. Tulpinile aeriene sunt de doua tipuri: sterile, scurte care poarta numai frunze si florifere, mai lungi si mai groase, paroase, ramificate catre varf, terminate cu inflorescente. Frunzele sunt alterne, lanceolate, cele bazale lungi de pana la 30 cm si late de pana la 8 cm, iar cele tulpinale, 2-5 ori penat-sectate si cu lungimea de circa 8 cm. Pe fata inferioara au vezicule cu ulei eteric. Inflorescenta este un corimb compus si este alcatuit din numeroase antodii lungi de 4-6 mm, fiecare antodiu avand 5-6 flori alb-murdar, roze sau rar alb-galbui.
Inflorire are loc din luna mai pana in octombrie.
Raspandire
Specia este foarte frecventa in toata tara, pe toate formele de relief pana la altitudinea de 1.000 m, prin fanete, pasuni, livezi, margini de drumuri si ogoare, de-a lungul cailor ferate, rape, locuri uscate, poieni si margini de padure. Se cultiva in sudul tarii (Campia Munteniel, Olteniei, Burnasului).
Confuzii: Se poate confunda cu alte specii de Achilea (A. collina Seker, A. pannonica Scheela, A. critmifoliaWetk. – in zona montana) care sunt tot medicinale, deci nu prezinta un pericol.
Organe utilizate: Flores et Herba MiIefolii – flori si partea aeriana nelignificata.
Recoltarea
Plantele se taie la 20 cm deasupra solului, in timpul infloririi (lunile mai-iulie si august-septembrie), pe vreme insorita, evitandu-se partile lignificate ale tulpinii. Uscarea naturala se face la umbra, iar cea artificiala nu trebuie sa depaseasca 35°C. Randamentul la uscare este de 4-5: 1 la partea aeriana si de 3-5: 1 la inflorescente. Dupa uscare, produsul pastreaza un miros placut, gust sarat, astringent si putin amar.
Proprietati terapeutice
v stomahice gastrice, hepatice, anticolitice, astringente, tonic-amare, carminative, coleretice, stimulatoare ale digestiei, usor laxative, antihemoragice, vermifuge, antihemoroidale;
v hipotensive, antispastice ale sistemului vascular, hemostatice;
v diuretice (pentru eliminarea ureei), antialergice, antipiretice, anticonvulsive;
v vulnerare antiinflamatoare, epitelizante, calmante, antiseptice, cicatrizante,
Actiuni specifice
v afectiuni digestive: hiperaciditate gastrica, ulcer gastric si duodenal, diaree, colite, enterocolite, tumori hepatice, malarie, hemoragii stomacale, stimularea secretiei bilei si drenarea ritmica (mareste de 4 ori cantitatea de bila secretata), hemoroizi, viermi intestinali, anorexie la convalescenti;
v afectiuni cardiace: reglarea circulatiei sanguine cu temperarea afluxului sanguin spre creier, hipertensiune, angina pectorala, reduce durata de coagulare a sangelui;
v accese de sughit, diplazie (dificultati la inghitit), tuse, catar bronsic si pulmonar, astm bronsic, alergii, ameteli;
v afectiuni renale si ale vezicii urinare, infectii genitale, metroragii, enurezis;
v dureri reumatice si ale bratelor, amorteala palmelor;
v hemoragii nazale, afte, Iacrimarea ochilor, dureri in urechi;
v afectiuni dermatice: vance, ulcer varicos, fisuri ale sanului, crapaturi ale picioarelor, rani greu vindecabile, dermatite.
Forme de utilizare
UZ INTERN
v lnfuzie: din 1 lingura de planta uscata si maruntita Ia 250 ml de apa fierbinte; se infuzeaza acoperit 10 minute, se strecoara si se bea caldut pentru tuse, tonifierea organismului si ca antispasmodic.
v Decoct din 10 g de planta uscata la 1 litru apa; se fierbe pana apa scade la jumatate si se consuma cate trei cani pe zi pentru diaree, colici abdominali si ulcer.
v Decoct din amestec, in parti egale, de coada soricelului cu sunatoare din care se ia 1 lingura la 250 ml de apa; se fierbe 30 de minute, se infuzeaza 15-20 minute acoperit, se strecoara si se bea cate o cana pe zi, dimineata, la 20 de minute dupa micul dejun, timp de 4 saptamani, avand efecte in tratarea bolilor de nervi, a durerilor reumatice, dureri de stomac provocate de hemoroizi si viermi intestinali, dureri de cap, enurezis, inflamatii ale laringelui, bronhiilor si plamanilor.
v Tinctura din herba de coada soricelului in alcool de 40º, consumata cate 20-30 de picaturi de 3 ori pe zi, contra secretiilor mucoasei gatului, pieptului si a indigestiei.
v Suc proaspat obtinut prin presarea plantei proaspete si consumat in cura de primavara (30 g de suc pe zi consumat in reprize sau 2-3 linguri puse in supe de pasare).
v Suc proaspat de coada soricelului amestecat cu o cantitate egala de suc de urzica vie, care se bea in doua reprize pe zi, la interval de o ora, in combaterea hemoragiilor interne.
UZ EXTERN
v Infuzie dubu concentrata pentru tratarea ranilor vechi si infectate.
v Bai locale din 2-3 pumni de herba uscata pusi in cada de baie pentru copiii slabiti, batrani si bolnavi de reumatism si guta.
v Infuzie din amestec cu scoarta de crusin si rizomi de pir, pentru spalaturi vaginale, cu efecte in afectiunile cronice.
v Inhalatii aplicate in cazul afectiunilor respiratorii (bronsita, tuse, astm, laringita).
v Suc proaspat aplicat direct pe rani, fisuri, ulcere varicoase, crapaturi, hemoroizi.
Reactii adverse
In caz de folosinta indelungata sau a unor cantitati mari, achileina hidrolizeaza, enzimatic, in ulei volatil si acid cianhidric care produce fenomene toxice manifestate prin stari de apatie si crampe. Intoxicarea se combate cu vomitive si laxative, sub observatie medicala. de asemenea, nu se recomanda aplicarea sucului pe rani proaspete datorita iritatiilor ce le produce.
Alte utilizari
v Odorant si aromatizant in industria parfumunilor si lichiorurilor.