INTREBARE
Viorel B., Hunedoara: „Ce dieta alimentara recomanda medicina naturista in cazul bolnavilor de icter?“
*
RASPUNS – Prof. Dr. Constantin Milică:
Icterul sau galbinarea este o boala care poate sa survina la toate varstele, pe substratul unei anemii fiziologice si patologice, congenitale sau dobandite.
Cauzele care declanseaza maladia pot fi: hemoliza, calculii biliari, tumorile, viermii intestinali (mai ales ascarizi), ganglionii si intoxicatiile cu anumite medicamente (sulfamide, testosteron, oxifenisantina, clorpromazina), cloroform, alimente alterate si, mai ales, consum exagerat de alcool.
Boala se manifesta prin colorarea in galben a pielii, a ochilor si a mucoaselor, mai intens „albusul ochilor“, ca urmare a retentiei in sange a pigmentilor biliari (bilirubina), blocati in canalul coledoc.
Alte simptome constau din: ficat umflat (hepatomegalie), splina umflata (splenomegalie), scaune grasoase si decolorate, urina hipercroma, tulburari dispeptice, anorexie, prurit suparator, astenie, paloare si slabire generala. In functie de procentul de bilirubina deversata in sange se diferentiaza mai multe tipuri de icter: hemolitic, mecanic, hepatocelular si cu patogenie mixta.
De oricare dintre aceste forme de icter ati suferi, in regimul alimentar, cele mai recomandate alimente sunt extractele de ficat si adausul de vitamine (B, K). Efecte bune are si o cura de coacaze negre, timp de doua saptamani. La masa este bine sa se serveasca ardei gras, patrunjel, marar, precum si fructe proaspete (mere, pere, piersici). Dupa fiecare masa sau ceai consumat se poate lua cate o lingurita de bitter suedez.
Urmarind evolutia bolii, se constata ca dupa 2-3 zile apare o revenire la normal a culorii pielii, iar analizele de laborator vor fi mult mai bune. In respectarea regimului alimentar sunt interzise grasimile animale, tocaturile, mezelurile, sosurile, conservele si alcoolurile tari. In cazul icterului, regimul de viata impune o atentionare speciala.
Intrucat icterul este o afectiune contagioasa, care se transmite cu usurinta la persoanele din preajma, se impune o izolare stricta a bolnavului, fie intr-un spital de boli contagioase, fie la domiciliu. In intervalul de evolutie a bolii, pacientul va fi scutit de eforturi fizice si intelectuale.
Articolul a fost publicat in Ziarul LUMINA (rubrica “Raspundem cititorilor”) din 06.01.2010.