PRIMULA OFFICINALIS Hill., sin. PRIMULA VERIS

Familia Primulaceae

Alte denumiri populare: aglica, anglicel, cinci clopotele, cizma cucului, oglicel, maneca doamnei, ţâţa oii, ţâţa vacii, urechea ursului.

Descriere

Planta erbacee, perena, cu rizomi lungi de 5 cm, albiciosi sau rosietici in interior, lungi de 5 cm si grosi de 0,5-1 cm, din care pornesc radacini adventive dese, neramificate, lungi de 20 cm. La inceput apare o rozeta de frunze ondulate din care se ridica tulpina florala, inalta de 15-30 cm, paroasa, catifelata, goala in interior. Frunzele sunt mari, ovale, alungite, ondulate pe margini, cu nervuri proeminente, des paroase pe fata infenioara. Florile sunt galben-aurii, parfumate, catifelate, incretite in forma de palnioara, cu deschiderea in sus. Sunt reunite cate 6-18 intr-o inflorescenta.

Inflorirea are loc in lunile aprilie-mai. Inceputut infloririi corespunde cu venirea randunelelor.

Raspandire

Creste in liziere de paduri, tufisuri, fanete, pasuni insorite, livezi, cranguri si poieni din zonele deluroase si de munte.

Organele utilizate: Rhizoma cum radicibus et Flores Primulae – rizomi cu radacini si flori.

Recoltare

Florile se culeg fara codite in timpul infloririi (aprilie-mai), pe vreme insonita si se usuca la umbra in incaperi aerisite sau artificial la 35-40°C. Dupa uscare, florile pastreaza culoarea galbena, mirosul placut de miere si gust dulceag. Coeficientul specific de uscare a florilor este 6-7: 1. Radacinile se scot din sot primavara devreme sau toamna, se spala repede, se usuca la soare sau in poduri acoperite cu tabla si artificial pana Ia 50°C. Dupa uscare pastreaza culoarea cafeniu-cenusie, au miros caracteristic de anason si gust astringent-amarui. Coeficientul de uscare a radacinilor este 3-4 : 1.

Proprietati terapeutice

v      emoliente expectorante, fluidificante ale secretiilor bronsice, sudorifice;

v      antispastice, sedative, calmante, antistresante, diuretice;

v      depurative ale sangelui in timpul primaverii, tonic-cardiace;

v      antireumatice;

v      fortifiante ale organismului;

v      extern hemostatice, cicatrizante, calmante, antiseptice.

Observatii: unele persoane prezinta sensibilitate la manipularea plantelor, manifestand fenomene alergice cutanate (urticarie, prurit, plagi rosii, usturimi).

Actiuni specifice

v      afectiuni ale caior respiratorii: bronsite, pneumonie, raceli, astm, gripa, tuse seaca, guturai, stari febrile, laringite, tuberculoza pulmonara, eliminarea secretiilor bronsice;

v      tulburari gastro-intestinale, contractii stomacale;

v      nevralgii migrene, vertij, insomnii, dureri de cap, apoplexie, paralizia limbii, depresii psihice, stari de stres;

v      afectiuni renale si genitale: litiaza, cistita, nefrita, inflamarea vezicii urinare si a rinichilor;

v      reumatism articular, artrita, guta, dureri de oase;

v      rinozinuzite, rinite, scorbut, dureri de masele;

v      afectiuni cardiace: cardiopatie ischemica, inflamarea miocardului, eliminarea toxinelor din sange;

v      hemoragii externe, rani, contuzii.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 2 lingurite de frunze si flori la 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi cu efecte in bronsite, pneumonii si ca antinevralgic si tonic-nervos. Un tratament pe durata de 2-3 saptamani poate elimina migrenele, durenile de cap datorate stresului, cardiopatia ischemica si litiaza renala. La copii doza se reduce la jumatate (1 lingunita la 250 ml de apa).

v      lnfuzie de priniavara dintr-un amestec de 50 g de flori de Primula + 50 g de flori de soc + 15 g de frunze de urzica + 15 g de radacini de papadie; se iau 2 lingurite din amestec uscat si maruntit Ia 250 ml de apa clocotita, se infuzeaza 5 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se consuma de bolnavii care sufera de astm, naduseala, inima, afectiuni gastro-intestinale si pentru purificarea sangelui in primavara.

v      lnfuzie din amestecul cu 50 g de Primula + 25 g de flori de lavanda + 10 g de sunatoare + 15 g de conuri de hamei + 5 g de radacini de valeriana, din care se iau 2 lingurite la 250 ml de apa in clocot; se infuzeaza 5 minute, se strecoara, se indulceste cu putina miere si se bea un ceai foarte cald, in inghitituri rare, inainte de culcare, fiind indicat in insomnii, migrene, vertij, tulburari nervoase, bronsite, pneumonii, cardiopatie ischemica, litiaza renala si afectiuni reumatice.

v      Decoct cu flori si frunze de Primula (30-40 g la 1 litru apa) din care se beau 3 ceaiuri pe zi cu efecte diuretice in afectiuni renale (litiaza) si ale vezicii urinare.

v      Decoct din 1 lingurita de radacini uscate si macinate la 200 ml de apa; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute si se beau 3 ceaiuri pe zi, intre mese, sau cate o lingura Ia 1-2 ore. Pentru a mari solubilitatea saponozidelor se adauga 2-3 g de bicarbonat de sodiu. Se recomanda in infectii respiratorii, bronsite, calmarea tusei si usurarea expectoratiei.