CICHORIUM INTYBUS L.
Familia Compositae
Alte denumiri populare : cicoara, dorulet, sporis, scai voinicesc, dudau, floarea secetei, incingatoare.
Descriere
Planta erbacee, perena, cu tulpini de 50-120 cm, ramificate. Frunzele bazale sunt dispuse in rozeta, iar cele superloare sunt mici, sesile, oval-lanceolate. Florile sunt grupate in calatidii si au culoarea albastra ca cerul si se inchid pe timp noros.
Inflorirea are loc in lunile iulie – septembrie.
Raspandire
Planta a fost cunoscuta in toata Europa, Asia si nordul Africii, fiind utilizata de egiptenii antici pentru tratarea bolibor de ficat, vezica si rinichi.
Creste spontan in pasuni si fanete, razoare, liziere de paduri, locuri virane, marginea drumurilor, santuri, cai ferate, din zona de campie pana la altitudinea de 1.500 m. Formele ameliorate sunt cultivate pentru frunze (var. foiosus) si pentru radacini (var. sativus). Pe glob se cultiva 120.000 hectare din care 90% in Europa. In Romania se cultiva din anul 1920 pentru radacini, fiind prelucrate in fabrici de surogat de cafea.
Organele utilizate: Herba Cichorii – partile aeriene si Radix Cichorii – radacinile.
Recoltarea
Herba nelignificata se recolteaza in timpul infloririi (lunile iulie – august), dimineata dupa ce s-a ridicat roua, iar radacinile se scot din pamant in toamna (lunile septembrie – octombrie) si in primavara (Iunile martie – aprilie). Dupa scoaterea din sol se spala sub jet de apa, se lasa la zvantat si se usuca la umbra in strat subtire, in poduri sau soproane aerisite natural sau artificial la 40-50°C.
Proprietati terapeutice
v stomahice coleretice, colagoge, usor laxative, purgative, vermifuge (datorita uleiului eteric si rezinelor);
v hipoglicemiante (datorita continutului in inulina), antidiabetice, depurative, diuretice;
v hepatoprotectoare;
v hipotensoare antiaritmice (datorita principiilor amare);
v antitiroidiene;
v tonic-aperitive (datorita sarurilor minerale), eupeptic amare, antianemice, reconfortante, remineralizante.
Indicatii terapeutice
v afectiuni hepatobiliare: stimularea functiilor hepatice si digestive, dischinezie biliara, colecistopatie, angiocolite, marirea cantitatii de bila, hepatita cronica si acuta, icter, congestii hepatice si splenice, prin efectul de curatire a grasimilor;
v boli de stomac: favorizarea digestiei in caz de atonie gastrica si intestinala cu stimularea digestiei, anorexie, constipatii cronice, combaterea viermilor intestinali, crampe la stomac;
v afectiuni renale: infectii urinare, litiaza renala si stimularea functiilor renale in caz de insuficienta renala;
v efect in diabetul zaharat prin curatirea sangelui si eliminarea unor substante toxice produse prin dezasimilatie;
v boli cardiovasculare: hipertensiune arteriala, ateroscleroza, reglarea ritmului cardiac;
v combate reumatismul degenerativ, guta si artrita;
v afectiuni ale sistemulul nervos: nervozitate, isterie, astenie, dureri de cap, nevralgii;
v boli de piele: grabeste vindecarea ranilor pe sani, furunculoza, acnee, taieturi, antrax, plagi purulente, abcese, dermatoze;
v efect in cosmetica tenurilor grase si seboreice;
v prepararea surogatului de cafea (Frank cafea) din radacini uscate si macinate, avand proprietati stomahice si in combaterea nervozitatii, a artritei si bolii Bright;
v aromatzant pentru bauturi alcoolice (lichioruri);
v fortifiant in hrana animalelor (bovine, porcine, cabaline) si in boli urinare la caprine.
Forme de utilizare
UZ INTERN
v lnfuzie din 1-2 lingurite la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 2 ceaiuri caldute pe zi pentru combaterea durerilor de stomac, boli de ficat, dureri reumatice, febra si ca depurativ.
v Decoct din 2 lingurite de radacini uscate si macinate la 200 ml de apa rece; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se bea caldut, fractionat in 3 reprize, inainte de mesele principale, pentru stimularea functiilor ficatului si rinichilor si pentru actiunea laxativa in combaterea constipatiei.
v Decoct din amestec, in parti egale, de radacini de cicoare si de brusture si herba de trei-frati-patati in 200 ml de apa; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute si se bea, fractionat in 3 reprize pe zi, in furunculoza si acnee.
v Macerat din 20 g de flori uscate si maruntite la 1 litru de vin aib; se lasa in sticla inchisa timp de 8-10 zile, se indulceste dupa gust si se beau cate 1-2 paharele pentru alinarea durerilor de cap si de stomac.
v Sirop din suc obtinut prin presarea frunzelor proaspete de cicoare amestecate cu zahar in parti egale. Se fierbe la foc lent pana cand scade la consistenta de sirop. Se recomanda la copii si sugari cate 2-4 lingurite, dimineata pe nemancate, avand rol laxativ si depurativ.
v Suc proaspat din frunze (30-50 g/zi) pentru a combate bolile de piele la copii si curatirea sangelui.
v Suc terapeutic din amestec de frunze de cicoare, creson, salata verde si papadie, in parti egale, din care se consuma 60-120 g pe zi ca tonifiant, depurativ si remineralizant.
v Frunze uscate si macinate (5 g) tinute sub limba timp de 5 minute, dupa care se inghit cu miere de albine.
v Pulbere din radicini cu actiune laxativa si purgativa.
v Radacini proaspete (200-300 g) fierte si amestecate cu ulei; se consuma zilnic de catre bolnavii de diabet.
UZ EXTERN
v Infuzie din 3-4 lingurite radacini uscate la 250 ml de apa clocotita; se foloseste sub forma de cataplasme in acnee, furunculoza si la intretinerea tenului.
v Tinctura in alcool de 70° pentru frectii pe zonele cu dureri reumatice.
v Frunze proaspete, spalate si zdrobite, aplicate pe rani, ulcere, taieturi (legate cu pansament), pentru a favoriza grabirea vindecarii.
Alte utilizari
v Salata din frunze crude, consumate la inceputul mesei sau amestecate cu alte verdeturi (lactuca, spanac, urzici, papadie) in supe si ciorbe sau in omlete, mancaruri de orez sau cartofi prajiti, in timpul curelor de dezintoxicare din primavara
v Specie melifera cu productie de circa 100 kg de miere la hectar, mai ales la sfarsitul verii