Ciroza hepatica este o imbolnavire cronica a ficatului, constind din inflamarea si lezarea tesutului conjunctiv, cu evolutie progresiva spre modificarea structurii ficatului si sclerozarea tesuturilor. Boala continua spre atrofiere, distrugerea celulelor hepatice active si inlocuirea lor treptata cu tesut fibros.
—
Remediile din plante sint excelente adjuvante in tratarea cirozei hepatice, uneori fiind singura alternativa ramasa posibila. Se recomanda infuzia din rizomi de obligeana, din parti aeriene de rostopasca (decongestiv hepatic), decoctul din radacini de cicoare (pentru stimularea functiilor hepatice), infuzii din rizomi si stoloni uscati de zburatoare de mlastina, din fructe de catina, parti aeriene de sunatoare (efecte antiinflamatoare hepatice), pufulita cu flori mici, salvie, papadie, ventrilica.
O planta cu efecte deosebite este cimisirul (Buxus sempervirens), de la care se utilizeaza virfuri de crengute, cu frunze tinere. Se prepara sub forma de decoct, din 1 lingurita frunze uscate la 250 ml apa. Se fierbe 2 minute, se infuzeaza, acoperit, inca 5 minute, se indulceste cu miere de albine si se beau cite 2 ceaiuri pe zi. Planta contine un alcaloid (buxenina G2), cu puternica actiune inhibitoare in dezvoltarea tesuturilor afectate de ciroza si a celulelor bolnave de cancer hepatic”, ne-a spus dl prof. Milica.
—
O alta planta eficienta in tratarea cirozei hepatice este anghinarea (Cynara scolymus). Se foloseste doar limbul frunzelor, fara codita. Se prepara infuzie, din 2 lingurite frunze uscate si maruntite peste care se toarna 300 ml de apa clocotita. Se lasa sa infuzeze, acoperit, timp de 30 de minute, se indulceste cu miere, apoi se bea intreaga cantitate, fractionata in 3 reprize pe zi, cu o ora inainte de mesele principale, prima repriza fiind luata dimineata, pe stomacul gol.
Secretul acestei retete este tocmai modul ei de administrare: “Dupa 10 zile, se mareste doza la 4 lingurite, iar dupa alte 10 zile, se pun cite 5 lingurite frunze uscate la aceeasi cantitate de 300 ml apa clocotita. Cura dureaza 30 de zile si, dupa o pauza de 10 zile, se poate relua. Efectul este de regenerare a celulelor hepatice si de stimulare a functiei antitoxice a ficatului, cu eliminarea toxinelor”.
Efecte hepatoprotectoare deosebite se obtin si prin aportul de silimarina din fructele de armurariu. Acestea se consuma sub forma de infuzie – 2 ceaiuri/zi, timp de 20 de zile, sau pulbere – 1-2 g/zi, in 2 reprize, cu 30 minute inainte de mesele de prinz si de seara. La fel de bun este sucul proaspat de rostopasca obtinut prin presare la rece. Se ia cite o lingurita pe zi, intr-un pahar cu apa, baut in mai multe reprize.
Un amestec din plante recomandat este din radacini de pir (80 g), pelin alb (40 g), cicoare (80 g), radacini de leustean (40 g), frunze de dud alb (350 g), dud negru (250 g), patlagina (60 g), troscot (60 g) si urzica vie (40 g). Se prepara un decoct din 1 kg amestec, uscat si macinat, la 5 litri de apa. Se fierbe pina cind volumul extractului scade la 3 litri, se strecoara, iar cantitatea rezultata se bea in decurs de 2 zile, prin inghitituri rare.
Tratamentul se desfasoara pe o perioada de 2-3 luni.