Se defineste printr-o stare patologica nutritional-metabolica, cu depuneri de grasimi in tesutul adipos, insotite de cresterea anormala a greutatii corporale, ca urmare a unui aport excesiv de calorii, in comparatie cu un consum energetic subnormal. Se considera obezitate orice depasire cu 10 kg fata de greutatea normala, raportata la inaltime minus 100 cm si se noteaza gradual in 5 grupe:
v gradul I – cu exces in greutate de 10-15 kg;
v gradul II – cu exces in greutate de 20-25 kg;
v gradul III – cu exces in greutate peste 30 kg;
v monstruoasa – cu exces in greutate peste 60-70 kg;
v colosala – care ajunge la 200-400 kg.
Se considera ca 90% sunt obezitati datorate aportului nutritiv excesiv, suprapus pe o lipsa de miscare, intr-o viata voit sau obligat sedentara. Supraalimentatia si sedentarismul se inlantuie in cerc vicios: prin ingrasare, obezii devin tot mai greoi si isi reduc activitatea fizica iar sedentarismul scade mult consum de energie, ceea ce amplifica starea de obezitate. Treptat, persoana respectiva poate ajunge, pe nesimtite, la 80-90 kg si chiar peste 100 de kg. Numai 10% sunt obezitati de natura endocrina sau genetica.
Localizarea depozitelor de grasimi variaza dupa sex, varsta si natura activitatii zilnice. La femei depunerile se fac pe solduri, fese, coapse, la ceafa si barbie (tip Rubens) in timp ce la barbati au loc depuneri pe torace si abdomen (tip Falstaff). Intre pliurile de pe abdomen, tegumentele se pot infecta dand cateva afectiuni dermatologice (intertrigo, piodermite). In multe cazuri depunerile de grasime se fac si in diferite organe interne (ficat, inima, rinichi, splina, muschi) care isi modifica forma si functiile vitale.
Predispozitia pentru obezitate poate fi ereditara, mostenindu-se numarul marit al celulelor grase, apetitul exagerat si mecanismul viciat de “arderi” a grasimilor. Mai pot interveni unele modificari in activitatea glandelor endocrine, tiroidiene, suprarenale si genitale. Se intampla ca rolul glandelor endocrine sa fie exagerat de unele persoane obeze care se resemneaza in fata cantarului, continua sa manance fara masura si nu accepta ca tulburarile endocrine incep dupa supraalimentatie. Cauzele principale ale obezitatii sunt legate de stilul nesanatos de viata, datorat unor obiceiuri alimentare neadecvate, bazate pe mecanisme de tip reflex conditionat, cu abuzuri de glucide si lipide (la persoane gurmande), pe substrat de sedentarism cu consum caloric prea redus. Se stie ca la toate manifestarile sociale sau mondene sunt servite, din belsug, gustari bogate in calorii, cafea cu frisca, prajituri, ciocolate, bomboane si bauturi alcoolice.
In prezent sunt cunoscute circa 300 medicamente de sinteza (psihotrope, antidepresive, neuroleptice, antihistaminice), susceptibile de a provoca o crestere in greutate prin intensificarea acumularii de lipide, retinerea apei in tesuturi sau marirea apetitului.
Obezitatea nu este numai o problema de estetica ci si o afectiune maladiva extrem de grava, care duce la complicatii asociate cu unele boli cronice: diabet zaharat, cresterea colesterolului, tulburari de respiratie cu bronsita cronica si emfizem pulmonar, afectiuni hepatice cu ficat infiltrat de grasimi si litiaza biliara, constipatii, hemoroizi, cancere (mai ales de san), dureri articulare (gonartroze, reumatism degenerativ, spondiloza, guta), boli ginecologice si dermatologice (eczeme, seboree), tulburari psihologice (depresii psihice, anxietate, tendinta de izolare, drogare), reducerea randamentului in activitatile fizice si intelectuale, imbatranire prematura si scurtarea vietii, in medie, cu 10-13 ani, in functie de surplusul ponderal. Aceasta justifica binecunoscutul dicton popular: “cu cat cureaua este mai lunga cu atat viata este mai scurta”.
Prin alternanta intre perioadele de ingrasare si cele de slabire, asemenea unor miscari de flux si reflux, apare pericolul instalarii unor afectiuni cardiace: hipertensiunea arteriala (frecventa la peste 50% din obezi), ateroscleroza coronariana (instalata cu 10 ani mai devreme decat la normoponderali), hemoragii cerebrale, cardiopatie ischemica, palpitatii, slabirea inimii si insuficienta cardiaca. La nivelul vaselor sanguine apar accidente vasculare, varice, ucere varicoase, tromboze si embolii, toate greu vindecabile.
