Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

Catina alba este considerata, in prezent, una dintre cele mai valoroase specii de arbusti fructiferi din flora spontana. Multiplele actiuni terapeutice ale catinei, cunoscute din vechime de medicina chineza, indeosebi de cea tibetana, au stimulat multe colective de cercetare pentru a stabili compozitia biochimica a fructelor, precum si a altor organe ale plantei, care s-au dovedit a avea roluri esentiale in reglarea metabolismului uman si in vindecarea multor maladii, chiar foarte grave.

In Romania, catina se gaseste in stare naturala in zonele subcarpatice ale Moldovei si Munteniei, incepand de la valea Bistritei pana in valea Oltului, preferand expozitiile intens luminate din bazinele Siretului (Bistrita, Trotus, Putna, Milcov si Ramnic), continuand cu bazinul Buzaului, Prahovei si Argesului. In afara de versantii insoriti ai acestor rauri, catina alba s-a instalat de mii si mii de ani pe dunele de nisip din Delta Dunarii, inaintand pana pe litoralul marii. In diferite zone ale tarii, catina alba este cunoscuta sub diferite denumiri: catina de rau, catina ghimpoasa, catina albastra, iar in bazinul Buzaului poarta numele de „fructul Maicii Domnului“.

In alte zone ale globului exista si alte specii de catina: Hippophae caucasica, Hippophae mongolica, Hippophae sinensis, Hippophae tibetana, Hippophae carpatica, Hippophae salicifolia etc.

Din vremuri foarte indepartate, fructele de catina au fost utilizate in medicina populara, mai intai in Altai si Siberia de Sud unde poarta denumirea de „ananasul siberian“ si unde este mult utilizata intr-o gama larga de boli. In aceste zone exista vechi traditii in tratarea avitaminozelor, a scorbutului, a anemiei, a convalescentelor, dureri acute de stomac, oboseala dupa un drum lung, afectiuni dermatice (arsuri, plagi, degeraturi, eczeme pe cap).

Compozitia fructelor

Este unanim recunoscut ca fructele au un continut foarte ridicat de polivitamine naturale. Apare chiar curios faptul ca in aceleasi fructe se gasesc, concomitent, cantitati mari atat de vitamine hidrosolubile (C, complexul B, H, P, PP), cat si de vitamine liposolubile (A, E, D, K, F).

Intre vitaminele hidrosolubile, cea mai importanta este vitamina C, aflata in cantitati foarte mari, intrecand toate speciile de fructe indigene, de peste zece ori mai mult decat in coacazele negre si decat in citrice. In zonele montane si submontane, continutul vitaminei C din fructele de catina depaseste 1.500 mg/100 g fructe, fiind mai mare decat in macese.

Complexul de vitamine B prezinta o diversitate de actiuni terapeutice:

– Vitamina B1 (tiamina), numita si vitamina performantelor intelectuale, este implicata in stimularea functiilor intregului sistem nervos central, inclusiv a memoriei;

– Vitamina B2 (riboflavina) are rol important in fixarea fierului in hemoglobina, in biosinteza proteinelor la persoanele anemice si in degradarea grasimilor la persoanele obeze;

– Vitamina B5 (acidul pantotenic) mentine buna functionare a glandelor suprarenale si stimuleaza cresterea si pigmentarea parului;

– Vitamina B9 (inozitol) participa la biosinteza fosfolipidelor din membranele celulelor nervoase, cu efect in stimularea memoriei;

– Vitamina B12 (cianobalamina) participa la formarea globulelor rosii, cu efect direct la persoane cu anemie accentuata si leucemie, precum si la mentinerea functiilor normale ale sistemului nervos central. Celelalte vitamine au actiuni specifice in biosinteza hemoglobinei si in tratarea unor forme de cancer uterin (B4), formarea anticorpilor si a hematiilor (B6);

– Vitamina H (biotina) stimuleaza functiile pielii si impiedica procesul de cadere a parului;

– Vitamina PP participa la procesele de oxidoreducere, in biosinteza unor hormoni naturali si in reducerea colesterolului si a lipidelor.

Dintre vitaminele liposolubile cea mai importanta este vitamina E (tocoferolul), aflata in cantitati de peste 200 mg la 100 g fructe, mai mult decat la orice specie pomicola.

Continut bogat in caroten

In afara de vitamine, uleiul din fructele de catina contine o cantitate foarte mare de carotenoizi (beta-caroten, licopen, zeaxantina, criptoxantina, taraxantina) care dau culoarea galbena sau portocalie a fructelor.

Principalul component carotenoidic este beta-carotenul, similar cu provitamina A, existent intr-o cantitate de zece ori mai mare decat in morcov, ajungand la peste 350 mg%.

Importanta deosebita a carotenului pentru sanatatea oamenilor este explicata prin proprietatile anticancerigene, antioxidante si imunostimulatoare, cu efecte directe in prevenirea cancerului uterin, de prostata si pulmonar (la fumatori), in distrugerea radicalilor liberi si a lipoperoxizilor, foarte agresivi asupra organismului, precum si in intarirea sistemului imunitar de rezistenta.

Un alt component valoros din grupa carotenoizilor existenti in uleiul de catina este licopenul, cu efecte antioxidante si antitumorale care ii confera actiuni recunoscute in prevenirea cancerelor (mamar, uretal, prostatic si cervical), in franarea inflamatiilor prostatei si in reducerea colesterolului ridicat.

Sterolii din fructe au efecte antitumorale

Printre alte componente principale din fructe pot fi mentionati acizii grasi, acizii organici si sterolii. Acizii grasi, in deosebi acidul oleic, au efecte antiinflamatoare, coleretice si de prevenire a cancerelor. In cazul lipsei acizilor grasi se declanseaza imbatranirea prematura a pielii si ridarea accentuata a tenului.

Acizii organici sunt prezenti in fructe sub doua forme principale:

– acidul malic cu proprietati bacteriostatice, laxative si stimulatoare a digestiei;

– acidul succinic cu efecte favorabile in profilaxia cancerului si in tratamentul obezitatii.

Sterolii, aflati in cantitati relativ mari in uleiul de catina, au un rol important in reglarea functiilor normale ale organismului. In mod deosebit actioneaza prin efecte antitumorale, cu precadere anticancerigene.

Ceara fructelor, care acopera pielita exterioara, are un recunoscut rol antiseptic si de protectie fata de actiunea factorilor de mediu.

Continutul chimic si efectele terapeutice ale semintelor

Principalele substante bioactive cu actiuni terapeutice din seminte sunt acizii grasi si sitosterolul. Acidul linoleic prezinta un spectru larg de actiuni cu eficienta in tratarea bolilor coronariene, ateroscleroza, stenoza mitrala, artrita, precum si in revenirea cancerelor, hemoragii interne, adenom de prostata si tratarea eczemelor. Acidul stearic are efecte in reducerea colesterolului. Acidul palmitic are proprietati vermifuge si antifibrinolitice.

Sitosterolul este eficient in tratamentul cancerului mamar, pulmonar si cervical, a leucemiilor, a adenoamelor, obezitatii si a lipoproteinemiei.

Frunzele de catina au proprietati anticancerigene si antiinflamatoare, iar mugurii au actiuni afrodisiace, antibacteriene si stimulatoare la nivelul sistemului nervos central.

Continutul chimic si efectele terapeutice ale scoartei:

– taninurile si acizii tanici au proprietati antioxidante, detoxifiante, astringente si antibacteriene, imunostimulatoare si antidot in intoxicatiile cu metale grele. de asemenea sunt eficiente in tratamentele care vizeaza colitele, enteritele, diareea, dizenteria, faringitele, hemoroizii, rinitele, stomatitele, gingivitele, amigdalitele, dermatitele si ulceratiile.

– serotonina are efecte antiagregante si analgezice cu actiuni benefice in tratamentul bolii Alzheimer, a afectiunilor cardiovasculare, a gastritelor si in reducerea colesterolul rau (LDL) depus pe artere.

In ce boli se recomanda tratamentul cu catina?

In ultimul timp, multe persoane cu boli grave isi pun mai sperante in vindecarea cu preparate din catina, ceea ce arata ca a sosit momentul de a-i da atentia cuvenita ca importanta planta vindecatoare.

Boli ale aparatului digestiv :

– hepatita epidemica si cronica, ciroza, ulcer gastric si duodenal;

– gastroenterite, colite, dureri de stomac, diaree, viermi intestinali;

– lipsa poftei de mancare.

Afectiuni maligne: prevenirea si combaterea tumorilor canceroase la san, plamani, ficat, colon.

Afectiuni cardiovasculare:

– cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, ateroscleroza, protejare coronariana;

– refacerea capilarelor lezate, depuratia sangelui;

– stimularea circulatiei periferice a sangelui, arterite, varice.

Boli respiratorii: tuse, gripa, tuberculoza pulmonara.

Afectiuni renale-genitale :

– litiaza renala, infectii urinare, insuficienta renala;

– prostatita si adenom de prostata;

– dereglari ale sistemului nervos

– nevroze, oboseala fizica si intelectuala, surmenaj, astenie nervoasa;

– boli neuroendocrine, dereglari cerebrale, stari depresive;

– convalescenta, senescenta, paralizie.

Afectiuni metabolice :

– diabet zaharat, colesterol ridicat, alcoolism, tabagism;

– anemie, debilitate, avitaminoze, hipovitaminoze, scorbut;

– refacerea fortelor fizice si intelectuale, energizare la copii, elevi, studenti si batrani;

– intarirea sistemului imunitar, prevenirea imbatranirii premature.

Afectiuni oculare: cataracta, glaucom, miopie, astigmatism.

Afectiuni dermatice :

– arsuri termice si chimice, plagi, rani grave, degeraturi, furuncule, abcese, ascare, iritatii, psoriazis, zona zoster, ulcere varicoase;

– iradierea pielii, urticarie, prurit, varsat de vant, pistrui;

– reumatism, poliartroze, osteoporoza;

– stari alergice, revitalizarea si intinerirea pielii, stimularea epitelizarii tesuturilor lezate.

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 06.10.2009.

[sursa imagine]