Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ
Afectiunile dentare fac parte din acea categorie de boli care, nediagnosticate la timp, pot duce la afectiuni mult mai serioase. de aceea, prevenirea si combaterea lor trebuie sa constituie o permanenta preocupare a parintilor si a medicilor. Astazi vom prezenta metode naturiste de tratament pentru cateva dintre cele mai frecvente afectiuni ale dintilor: caria, pulpita, abcesul dentar, stomatita si gingivita.
Caria este o afectiune specifica civilizatiei moderne, circa 95% din populatia contemporana prezentand dintii cariati. Afectiunea consta din distrugerea treptata a intregii structuri a dintelui, incepand din afara catre interior. Afectiunea este mai frecventa la persoanele cu viata sedentara sau la cele care consuma, in exces, faina de cereale, paste fainoase si, mai ales, dulciuri (zahar alb, bomboane, prajituri), alcooluri indulcite (lichioruri), cafea si tutun. Dupa consumul de produse zaharoase si de panificatie, resturile ramase pe dinti constituie substratul pe care se dezvolta o anumita flora microbiana (streptococi, lactobacili, actinomicete), care acidifica zona de la suprafata smaltului dentar prin producerea de acizi organici (lactic, piruvic, uric), ce coboara pH-ul la 4-5.
Unele microorganisme cariogene de la suprafata dintilor nespalati cu peria si cu pasta de dinti provoaca decalcifierea smaltului dentar. In acest mod actioneaza peste 30 de specii microbiene care degradeaza dintii, incepand cu pete gri-galbene, asperitati si fisuri la suprafata dintilor, pana la mici scobituri intre prizmele de smalt.
Cand agentii patogeni ajung la primele filete nervoase din pulpa dintelui, apar durerile, iar dupa inflamarea alveolei dentare este posibila si umflarea obrazului.
Dintii cariati devin sensibili la cald, la rece, la dulce sau la acru si formeaza abcese sau granuloame. Sensibilitatea la temperaturi extreme si la alti stimuli externi se datoreaza faptului ca dintii sunt inervati si vascularizati, ca orice organ viu, iar actiunile exercitate de factorii externi, la nivelul fibrelor nervoase si a vaselor de sange, provoaca senzatia dureroasa.
Existenta unei afectiuni dentare poate constitui un factor de risc in declansarea unor boli cardiovasculare (miocardita, endocardita), digestive, infectii pulmonare, reumatisme articulare, artroze la genunchi, glomerulonefrite, la care se adauga o stare generala proasta, lipsa interesului pentru mancare (de teama durerilor), agitatie, insomnii si complexe de inferioritate fata de cei sanatosi. In plus, modificarea culorii dintilor poate fi un indiciu clar al unor afectiuni.
Ce recomanda fitoterapia?
In timpul durerilor are bune efecte infuzia calda din herba de coada calului, cu care se face gargara si clatirea dintilor de mai multe ori pe zi. Actiuni similare prezinta si infuziile cu musetel sau salvie si, mai ales, o formula complexa cu amestec din musetel, coada calului, salvie, coada soricelului, pelin, cretisoara, radacini de tataneasa si scoarta de stejar, eficiente prin gargarisme si masarea gingiilor.
Mare eficienta poate avea tamponarea dintilor bolnavi cu bitter suedez sau cu uleiuri eterice diluate din scortisoara, cuisoare sau de garoafe. Pentru curatirea si intarirea dintilor se recomanda mestecarea in gura a frunzelor de salvie sau de dafin, iar in gaurile cariilor se introduc plombe cu pulbere de cuisoare, frunze proaspete de patrunjel, frecate cu sare sau vata imbibata cu tinctura de cuisoare, mirt sau flori de salcam.
Pe obraz se aplica o perna medicinala umpluta cu bradisor crud sau perne incalzite prin aburire sub vapori de menta, lavanda sau cimbrisor.
Regimul alimentar
Extinderea cariilor dentare poate fi cauzata de o alimentatie moderna, din care nu lipsesc dulciurile lipicioase (caramele, fondante, serbeturi, inghetate) si zahar rafinat in produse fainoase, care afecteaza dantura, cazuri mai frecvente la clasa sociala avuta.
Consumul de zaharicale intre mese (biscuiti, dulceata, bomboane, dropsuri, prajituri) este de zece ori mai periculos decat aceeasi cantitate ingerata imediat dupa sfarsitul unei mese. de asemenea, este total gresit ca inainte de culcare sa se ia in gura o bomboana, o bucata de ciocolata, o tigara, un paharel cu lichior sau alte bauturi indulcite.
O alimentatie echilibrata si controlata cere sa se consume mai multe produse lacto-vegetariene (lapte dulce, iaurt, branzeturi, supe de legume, mere, citrice, compoturi de fructe), precum si uleiuri vegetale, untura de peste bogata in vitamina D. Un studiu realizat in SUA arata ca sucul de cirese poate neutraliza 90% din activitatea enzimatica implicata in formarea placii dentare si a cariilor.
Ca desert si intre mese se vor consuma fructe zemoase, pentru a asigura necesarul de saruri si vitamine, precum si o autocuratire buco-dentara, evitand aparitia cariilor.
Regimul de viata
Prevenirea si combaterea cariilor dentare se poate realiza printr-o igiena bucala zilnica cu spalare corecta cu peria si pasta de dinti (timp de minimum 3 minute), urmata de clatirea viguroasa cu apa calduta, de cel putin 3 ori pe zi, dupa mesele principale si seara inainte de culcare pentru ca gura sa fie curata in timpul noptii. Peria de dinti are rolul de a desprinde placa bacteriana de pe suprafata dintilor, indepartand microbii cariogeni si resturile zaharoase.
Pasta de dinti contine sapun, substante abrazive (carbonat de calciu), substante antiseptice (hexidrina, clorhexidrina, saruri de amoniu), precum si substante antienzimatice (fluor), ultimele avand rolul de a bloca enzimele care acidifica mediul bucal, care declanseaza decalcifierea smaltului si permite invazia microbiana in interiorul dintelui.
In lipsa pastei, dintii pot si frecati cu sare de bucatarie (cu peria sau cu degetul aratator). Se va evita spargerea intre dinti a corpurilor tari (nuci, alune, samburi, bombone etc), precum si alimentele si bauturile foarte reci sau fierbinti.
Detartrajul efectuat la un cabinet stomatologic constituie una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a imbolnavirii gingiilor. Dupa detartrajul ultrasonic poate sa apara o sensibilizare tranzitorie la alimente reci sau dulci, care va disparea in 3-4 zile. Daca durerea persista pe o perioada mai lunga se vor aplica produse speciale de desensibilizare.
Tratamente contra pulpitei
Pulpita este o inflamatie a pulpei dentare provocata de patrunderea unui microb sau a unor iritanti chimici (fenol, formol, arsenic, acizi, hidroxizi etc), mai frecvent prin smaltul dentar si dentina, distruse de carii. Uneori pot interveni traumatisme mecanice (lovituri), cu ruperea coroanei dintelui in apropierea pulpei.
Se recomanda gargara si clatirea gurii, de 3-6 ori pe zi, sau tamponari cu vata imbibata in preparate din plante medicinale:
– decoct de fumarita (doua lingurite herba uscata in 250 ml apa se fierbe 30 minute);
– decoct de cerentel, cu proprietati astringente (doua lingurite radacini uscate se fierb 30 minute in 250 ml apa, efectul fiind mai mare cand se foloseste un adaos de musetel, menta si sunatoare);
– decoct din frunze de roinita sau de salvie (o lingura la 250 ml apa), cu actiuni antiseptice si cicatrizante;
– decoct din hrean (o lingura radacini rase care se fierb 5 minute in 100 ml vin rosu);
– decoct din tarhon (o lingura se fierbe 5 minute in 100 ml otet);
– gargara cu infuzie din amestec de plante (flori de musetel, frunze de salvie si nalba mare, herba de cimbrisor, capsule de mac si radacini de cerentel);
– frictionarea gingiei cu frunze de salvie sau de cerentel;
– badijonarea la radacina dintilor cu bitter suedez sau cu suc de rostopasca.
Gargara cu infuzii din plante, cel mai bun leac impotriva abcesului
Abcesul dentar este o inflamatie cu punga de puroi in jurul dintelui cariat. Mai intai se infecteaza pulpa dintelui (pulpita) si apoi vasele si nervii pulpari, care se necrozeaza, iar canalul dentar este invadat de microbi (gangrena pulpara). Invazia microbiana se extinde in jurul dintelui ca un bob de mazare, provocand dureri violente, mai ales la palpare cu degetul sau prin lovire in ax cu un instrument oarecare. Aceasta dovedeste ca puroiul a invadat spatiul din jurul radacinii.
In unele cazuri, infectia se poate difuza in organism prin sistemul vascular, provocand leziuni grave in rinichi, articulatii si inima.
Fitoterapia indica speciile de plante medicinale cu actiuni antiseptice, antiinflamatoare, cicatrizante si emoliente, administrate sub forma de gargarisme si clatiri ale gurii:
– infuzie calda din flori de musetel sau din flori de coada soricelului, bogate in azulene, cu actiuni antiseptice, calmante, decongestive si antiinflamatoare (doua linguri flori uscate la 250 ml apa clocotita); se tine in gura 3-5 minute, cu repetare la o ora;
– gargara si tamponari locale cu infuzii din frunze de salvie si cerentel (doua lingurite la 100 ml apa), repetate la 5 minute, avand actiuni astringente, cicatrizante si antimicrobiene;
– clatirea gurii cu infuzie din flori si frunze de nalba mare (2 lingurite la o cana), avand efecte emoliente datorita continutului de mucilagii;
– gargara zilnica de tataneasa (decoct din 4-5 linguri radacini uscate si macinate la 250 ml apa care se fierbe 20-30 minute la foc moale), avand efecte dezinfectante, cicatrizante si antiinflamatoare;
– gargara cu decoct din herba de sunatoare sau sulfina (2 linguri cu varfuri florale la 200 ml apa), cu rol de calmare a durerilor;
– gargara zilnica cu un amestec de plante continand flori de musetel, herba de cimbrisor si frunze de salvie (cu actiuni antiinflamatoare si dezinfectante), frunze de nalba mare (cu actiune emolienta), capsule de mac (cu efect anestezic) si radacini de cerentel (cu efecte astringente si hemostatice);
Tratamente antiseptice pentru vindecarea stomatitei
Stomatita este o boala inflamatorie a mucoasei bucale, cu evolutie acuta sau cronica, manifestata prin congestie si tumefieri la nivelul papilelor gingivale, dureri, ulceratii si basicute care impiedica masticatia si deglutitia.
Cauzele bolii pot fi multiple: infectioase, toxice, alergice si virotice. In stomatita infectioasa, microbii saprofiti ce traiesc in gura se inmultesc rapid si ataca mucoasa bucala, inundand sistemul vascular din tot organismul.
Boala incepe cu o salivatie abundenta care curge printre buze, urmata de umflarea, inrosirea si sangerarea gingiilor, care devin dureroase la orice atingere, mai ales la ingerarea de lichide fierbinti sau substante iritante. Este mai frecventa la copii si la persoane cu dantura defectuoasa (carii, tartru dentar), la diabetici si la unele avitaminoze (A, C).
Tratamentele fitoterapeutice se fac cu plante care au actiuni antiseptice, antiinflamatoare, cicatrizante, astringente si emoliente:
– gargara si clatirea gurii la intervale de o ora cu infuzie din flori de musetel (3 linguri la cana la care se adauga 4 g acid boric), avand actiune antibacteriana;
– gargarisme repetate cu infuzie din flori de tei (4 linguri la cana, cu adaus de ½ lingurita bicarbonat de sodiu pentru neutralizare);
– gargara cu infuzie din frunze de salvie (2 lingurite la 100 ml apa clocotita) avand proprietati antiinflamatoare si dezinfectante, mai ales daca se adauga flori de musetel;
– gargara cu infuzie din frunze de patlagina, urzica vie, mur sau turita mare (2 linguri la cana);
– gargara cu decoct din frunze de nuc (3 linguri frunze uscate si maruntite se fierb in 250 ml apa timp de 15 minute la foc mic) cu actiune antiseptica;
– gargara repetata cu decoct din radacini maruntite de tataneasa sau scoarta de salcie (4-5 linguri la 250 ml apa se fierbe 20-30 de minute), avand efecte antiseptice, cicatrizante si hemostatice, mai ales daca se adauga flori de musetel sau de coada soricelului, bogate in azulene (cate 1 lingura din fiecare).
In zone montane se poate utiliza decoctul din flori de arnica, fructe uscate de afin sau ienupar, scoarta maruntita de calin sau frunze de scumpie (cate 20 g la 1 litru apa).
Deosebit de eficiente sunt formulele cu amestecuri de plante:
In afara ceaiurilor mai sunt recomandate pentru gargara:
– tinctura de angelica sau hrean ras (cate 15 picaturi in apa de 3 ori pe zi);
– ulei de catina alba, galbenele si sunatoare;
– amestec de uleiuri eterice (menta, lavanda, pin, musetel, eucalipt camfor), cu actiuni antibacteriene, antifungice, anestezice si antiinflamatoare.
Regimul alimentar
Impune o curatare permanenta a zonelor congestionate din gura, trecand la o alimentatie predominant lacto-ovo-vegetariana, lichida si semilichida, cu 75-80% sucuri si cruditati (supe de pasare, sucuri, compoturi, limonade). Din hrana se vor exclude condimentele, sosurile picante, dulciurile. Se vor consuma multe fructe (afine, mure de padure, coacaze negre, dude, mere, portocale, tomate), cate 300-500 g pe zi, mestecate bine in gura timp de 3 saptamani sau se face gargara cu suc de lamaie (de 3 ori pe zi).
Regimul de viata
Datorita durerilor violente este necesara ingrijirea corecta si regulata a dintilor prin:
– spalarea dupa fiecare masa cu peria si pasta de dinti sau cu apa sarata pentru curatirea tartrului dentar;
– clatirea gurii cu o solutie calduta de borax sau de borat de sodiu (5%);
– evitarea abuzului de medicamente chimice;
– folosirea mijloacelor de protectie in unitatile in care se lucreaza cu plumb sau cu alte substante corozive;
– inlocuirea protezelor defecte;
– aplicarea de comprese calde pe gat si bai fierbinti la picioare in perioadele de crize.
Gingivita, boala carentei in vitamina C
Gingivita este o inflamatie a mucoasei gingivale, mai ales intre dinti, ca urmare a depunerii tartrului dentar, a placii dentare microbiene sau a unor mici leziuni (provocate de peria aspra de dinti, de unele particule tari mestecate in gura, substante iritante, substante toxice sau proteze incorecte).
Gingiile se coloreaza in rosu-inchis, se inflameaza usor, prezinta ulceratii si sangereaza la orice atingere sau chiar la presiunea exercitata de alimente pe gingie, din cauza fragilitatii vaselor.
In unele cazuri, sangerarea gingiei este declansata la o carenta in vitamina C, afectiunea purtand denumirea de scorbut. In acest caz, remediul cel mai eficient consta din administrarea produselor bogate in vitamina C naturala (fructe de lamai, maces, catina alba si afin, frunze de macris, zmeur, menta, ciubotica cucului si urzica).
Tratamentele fitoterapeutice
Recomanda plante cu proprietati antiseptice, astringente, calmante si emoliente:
– infuzie din flori de musetel (3 linguri la 250 ml apa clocotita); se tine calduta in gura, timp de 5 minute, cu repetare la o ora;
– infuzie din frunze de salvie (doua lingurite la 100 ml apa) folosita in gargarisme repetate si la clatirea gurii, avand excelente calitati antiseptice;
– decoct din rizomi maruntiti de cerentel (doua lingurite se fierb in 250 ml apa timp de 25-30 minute), cu bune rezultate in gingivitele sangerande, prin gargarisme si spalari repetate, avand efecte antiseptice, calmante si astringente datorita continutului ridicat in taninuri. In gingivitele sangerande are bune efecte si gargara cu infuzie din herba de coada calului (o lingura la 200 ml apa).
– infuzie din herba de coada racului sau de sunatoare (1-2 linguri la 250 ml apa clocotita), folosite in gargarisme si la spalarea repetata a cavitatii bucale, avand efecte astringente, antiinflamatoare, antibiotice si sedative;
– gargara cu infuzie de sulfina, turita mare, frunze de mur si sovarv (doua lingurite la cana), avand calitati astringente si antiinflamatoare.
In situatii cu dureri violente se mesteca in gura frunze proaspete de salvie sau varfuri inflorite de sunatoare (de doua ori pe zi). de asemenea, se tine cat mai mult in gura vin rosu preparat prin macerare timp de 10 zile din 50 g radacini de veronica si 40 g traista ciobanului in 500 ml vin.
Cea mai buna formula de amestec contine: flori de musetel, frunze de salvie si nalba mare, herba de cimbrisor, capsule de mac si radacini de cerentel care prezinta actiuni dezinfectante, antiinflamatoare, emoliente, anestezice, astringente si hemostatice (doua lingurite amestec la o cana de apa clocotita).
Se vor consuma multe fructe (afine, mure de padure, dude, portocale, lamai), produse din paine integrala si bogate in vitamine (mai ales acid ascorbic).
Regimul de viata
Vizeaza o igiena adecvata a gurii, curatind zilnic atat dintii, cat si eventualele proteze. In perioadele cand gingiile sunt inflamate nu se va folosi periuta de dinti si nici antibioticele. Se pot face frectii usoare pe dinti cu bicarbonat de sodiu si sare de mare sau se va mesteca rasina de pin (un bol de marimea unei nuci), timp de 10-20 minute, de 2-3 ori pe zi.
In mod preventiv este indicata gargara facuta in fiecare dimineata cu un amestec din: tinctura de carmol (1 gram la 80 ml alcool) si 5 picaturi de ulei de cuisoare in 250 ml apa.
Sangerarea gingiilor se poate trata cu o infuzie concentrata de scortisoara (o lingurita la 200 ml apa clocotita) cu care se clateste gura de 2-3 ori pe zi.
Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 13.09.2009.
Sursa imagine: Herbal-remedies.com