Articol publicat in ziarul Evenimentul din 27.02.2008.

Cancerul glandelor prostatice reprezintă a doua cauză de deces prin cancer, după cancerul pulmonar. Detectarea cancerului prostatic în stadiile precoce este posibilă cu testul antigenului specific prostatic (PSA), măsurat în sînge; celulele neoplazice produc un exces dintr-o proteină care determină creşterea nivelului PSA. În stadiile iniţiale, cancerul de prostată evoluează lent şi fără simptome caracteristice. Semnalele de alarmă apar prin dureri la urinare, micţiuni frecvente, mai ales nocturne, urinare cu sînge, dureri lombare, pelviene sau la nivelul coapselor. Dacă la tuşeul rectal se descoperă prezenţa unui nodul sau a altor neregularităţi prostatice este cazul unei atenţii deosebite asupra existenţei afecţiunii canceroase.

Tratamentul se poate realiza prin respectarea următoarelor proceduri: epurarea organismului cu infuzie din amestec în părţi egale de ghimpe, pufuliţă cu flori mici, coada şoricelului, frunze de urzică albă, flori de gălbenele şi sulfina, rădăcini de brusture, din care se beau cîte 1-2 litri pe zi; tinctură antitumorală generală – rostopască (40 la sută), trei fraţi pătaţi (30 la sută), coada-calului (20 la sută), ţintaură (8 la sută) şi traista ciobanului (2 la sută) – se consumă cîte 30 de picături de 3 ori/zi, cu 30 minute înainte de mesele principale, diluîndu-se cu ceaiul de epurare; tinctură antitumorală specifică prostatei preparată dintr-un amestec, în părţi egale, cu flori de urzică albă, traista ciobanului, frunze de tuia, crăiţe şi saschiu mic, din care se iau cîte 30 de picături, de 3 ori/zi, în ceaiul de epurare. După şase luni de tratament, se face o pauză de 1-2 luni şi se reia tratamentul.

Un studiu efectuat la Universitatea din Boston (SUA) arată că după operaţia de cancer la prostată are mare eficacitate extractul din ciuperca Phellinus linteus, care poate împiedica dezvoltarea unor noi celule canceroase, reducînd şi dozele de citostatice administrate ulterior.

Regimul alimentar în afecţiunile prostatei şi cancerului la prostată

Suferinzilor de boli ale prostatei le este recomandat un consum ridicat de lichide sub formă de ceaiuri şi sucuri (din morcov, sfeclă roşie, ridichi, castraveţi, pepene verde, orz verde), precum şi o cură de crudităţi timp de două luni. Se mai recomandă consumul de ceapă, usturoi, pătrunjel. de două ori pe săptămînă sînt recomandate zile cu regim de cruţare. de trei ori pe zi, înainte de mese, se vor consuma 1-2 linguri de seminţe de dovleac decojite şi neprăjite, însumînd circa 100-300 g zilnic şi o linguriţă de ulei din seminţe de dovleac, luată seara.

În caz de retenţie urinară acută se începe o cură de 3 săptămîni cu extract din boabe de grîu, care se fierb la foc redus, într-un litru de apă, pînă cînd grîul se înmoaie; se lasă să macereze acoperit 10 ore într-un vas de sticlă, după care se strecoară şi se consumă cîte 100-150 ml în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, înainte de micul dejun. Tratamentul se repetă de două ori pe an.

Pentru a evita apariţia cancerului la prostată, se recomandă consumul de peşte oceanic, cu un conţinut ridicat în acizi graşi, ce prezintă proprietăţi antiinflamatoare şi antitumorale. de asemenea, are acţiune protectoare beta-carotenul din morcov, conopidă, varză, broccoli şi licopenul din tomate, struguri, pepene verde. Se vor evita alcoolul, fumatul, cafeaua, ciocolata, alimentele şi băuturile fermentate şi greu digerabile.

Regimul alimentar are un rol esenţial în reglarea secreţiei hormonale şi a procesului de diviziune a celulelor maligne. Există o legătură directă între cancerul la prostată şi dieta alimentară bogată în alimente grase şi preparate rafinate.

Încetinirea evoluţiei cancerului la prostată se realizează printr-un consum sistematic de seminţe de in, care diminuează nivelul testosteronului din sînge. Efecte protectoare faţă de cancer le au tomatele şi sucul de roşii, bogate în licopen, un antioxidant care inhibă procesele de oxidare celulară.

Spre deosebire de celelalte afecţiuni ale prostatei, care sînt perfect vindecabile, în cazul cancerului la prostată vindecarea completă este posibilă numai dacă diagnosticarea bolii a fost făcută la timp. de aceea, se impune ca orice bărbat cu vîrsta de peste 60 de ani să-şi facă, anual, un control la prostata, mai ales dacă apar tulburări sau dureri la urinare.