ABIES ALBA (L.) Mill

Familia Pinaceae

Alte denumiri populare: brad alb, nemes, bradisor, baradau, bradaica, buhoci, cepi, haciuga, pin alb, porob, sihla, vradau.

Descriere

Arbore conifer, inalt pana Ia 50 m, cu tulpina dreapta, cilindrica si coroana compacta, formata din ramuri dispuse in verticile suprapuse, mai scurte spre varf, dand forma piramidala cu varful in sus. Frunzele sunt aciculare, turtite dorso-ventral, avand pe partea inferioara cate 2 dungi albe de ceara care le dau culoarea verde-albicioasa. Florile sunt unisexuate, cele femele dispuse in conuri cilindrice, Iungi de 10-20 cm, orientate cu varful in sus (Ia molid conurile sunt cu varful in jos). Florile barbatesti sunt grupate in conuri mici, galbui (numite amenti).

Raspandire

Arborele creste in Europa formand paduri compacte (bradete) sau amestecuri cu fagul si molidul in etajul montan. Este preferat ca arbore ornamental in statiunile climaterice aflate Ia altitudini de 600-1200 m in Carpatii Orientali si Ia 700-1.500 m in Carpatii Meridionali sau in parcuri si curti din localitatile zonelor de campie si de deal.

Organele utilizate: Turiones et Summitates Abietinae – muguri si ramuri tinere lungi de 20 cm (cetina de brad). Se mai colecteaza rasina de brad.

Recoltare

Mugurii se recolteaza primavara (lunile martie-mai) dupa care se usuca Ia umbra, in iIncaperi incalzite si aerisite. Cetina se colecteaza primavara si vara din parchetele destinate taierii.

Proprietati terapeutice

v      antitusive, antiastmatice, pulmonare, coleretice, coIagoge, diuretice;

v      revulsive, antiinflamatoare, cicatrizante, antiseptice.

Actiuni specifice

v      boli respiratorii: bronsite, catar pulmonar, guturai, laringite cronice Ia copii, rino-sinuzita, nevralgii, tuberculoza;

v      boli ale sistemulul nervos: nevroza cardiaca;

v      rahitism, reumatism, tulburari de calcifiere Ia tineri (spasmofilie), refacerea oaselor fracturate, carii dentare;

v      rani greu vindecabile, eruptii ale pielli, pecingine.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 2 linguri de muguri uscati Ia 200 ml apa clocotita; se infuzeaza acoperit 5-10 minute, se strecoara si se beau zilnic cate 2 ceaiuri indulcite cu miere, avand efecte antitusive si pentru decongestionarea cailor respiratorii in afectiuni pulmonare si in tulburari ale metabolismului calciului Ia tineri si copii.

v      Sirop din muguri uscati: Ia 1 kg de muguri se toarna 2 litri de apa si se fierbe in clocot 15-20 minute; se lasa sa se raceasca, se strecoara si se adauga 900 g de zahar pentru fiecare litru de lichid. Se fierbe din nou pana Ia clocot si se trece in sticlute bine astupate care se pastreaza in frigider. Se consuma pentru efecte racoritoare, in amestec cu apa, sifon sau apa minerala si concentrat avand rol vitaminizant si curativ in tratamentul afectiunilor pulmonare (bronsite, traheite, faringite, tuse, astm bronsic, gripa, guturai, nevralgii, tuberculoza), Ia ulcere de gamba, purpura, angiodermite etc.

v      Sirop din muguri preparat intr-un borcan de 5 litri in care se pun straturi de muguri in alternanta cu straturi de zahar pana Ia jumatatea borcanului. Se lasa Ia soare 5-10 zile, iar sucul depus in borcan se strecoara si se stoarce prin tifon. Sucul se da in clocot 5-10 minute si se trece in sticlute bine inchise, pastrate in frigider.

v      Bere antiscorbutica din 2 litri de bere proaspata in care se pun 30 g de muguri de brad, 30 g de frunze de hrean si 60 g de radacini proaspete de hrean; se Iasa Ia macerat 5-7 zile Ia temperatura camerei, agitandu-se zilnic, se strecoara si se beau zilnic 50-1 00 ml cu rol antiscorbutic, aperitiv si diuretic.

v      Tinctura din alcool 70° cu amestec de muguri de brad si frunze de mesteacan care se utilizeaza cate 50 picaturi de 3 on pe zi in fracturi si in tulburari de calcifiere.

UZ EXTERN

v      Bai locale cu decoct din cetina de brad care se toarna in cada de baie, avand efect in tratamentul bolilor reumatismale si ca odorizant.

v      Alifie din 1 parte rasina proaspata de brad amestecata cu cate 2 parti ceara de albine si unt proaspat sau margarina; se aplica pe rani si ulceratii cronice, avand efecte vulnerare, antiseptice si analgezice.

v      lnhalatii cu vapori din decoct cu cetina de brad, care actioneaza in bronsite, astm, traheite si laringite, avand proprietati antiseptice si antiinflamatoare.

Alte utilizari

v      Aromatizant in unele produse alimentare (dulciuri, bauturi).

v      Odorant si antiseptic in prepararea de sampoane, sapunuri si detergenti.

v      Deodorant sub forma de aerosoli pentru incaperi si alte spatii inchise, avand un miros specific, racoritor.