Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ
Progresele stiintei si tehnicii din ultimele decenii au schimbat, in mod semnificativ, modul de viata al generatiilor actuale, comparativ cu cel al generatiilor anterioare. Alimentatia excesiva si dezechilibrata bazata, in principal, pe produse animale, consumul exagerat de alcool si cafea, fumatul necontrolat si sedentarismul maresc mult riscul imbolnavirilor si al mortalitatii.
Alimentele actuale se deosebesc de cele consumate de bunicii si strabunicii nostri. Hrana de astazi este prea mult prelucrata in industria alimentara si chiar in bucatariile casnice. In locul alimentelor din cereale, legume si fructe, cu continut ridicat in vitamine, saruri minerale si fibre, au aparut produse greu asimilabile ca hot-dog, hamburger, unturi si grasimi animale, sucuri artificializate etc, distribuite prin firme ca «fast-food» sau « snack-bar », interesate doar de comercializarea rapida a produselor oferite.
Multi dintre oamenii avuti ai timpurilor de astazi, mai ales cei stresati de timp, depasesc masura in tot ceea ce fac; mananca prea mult si in mare graba, consuma alcooluri tari fara control, fumeaza in exces iar, la primele simptome de suferinta, apeleaza la medicamente de sinteza chimica, luate cu pumnul, fara prea mult discernamant.
Toate acestea contribuie la cresterea incidentei bolilor aparatului digestiv, fie prin actiunea directa a factorilor agresivi, fie prin sensibilizarea treptata a organismului.
In etapa actuala, bolile digestive au o raspandire tot mai larga in randul populatiei, in stransa legatura cu alimentatia defectuoasa si cu factorii de stres din regimul de viata. Aparitia unor simptome caracteristice afectiunilor digestive ar trebui sa impune o atentie mai mare din partea bolnavilor si a medicilor. Pierderea poftei de mancare si chiar refuzul de miros, scaderea rapida in greutatea corporala, durerile abdominale, voma, balonarile, constipatiile sau diareea sunt semnale, discrete sau violente, ale unor dereglari maladive, cu posibile evolutii grave.
In decursul multor veacuri, numeroase specii de plante, din flora spontana si cultivata, au dovedit eficienta larg recunoscuta de diferite popoare, in tratamentele bolilor aparatului digestiv, prin proprietatile lor stomahice, antiseptice, antispastice, antiinflamatoare, cicatrizante, sedative, carminative, colagog-coleretice, vermifuge, laxative si antidiareice. Aceste plante medicinale, prin continutul lor in principii active, au fost si sunt mult utilizate in terapeutica afectiunilor gastro-ulceroase, hepatobiliare, pancreatice, stomahice, intestinale etc, devenind mijloace eficace de alinare sau vindecare a unora dintre cele mai frecvente suferinte umane, fara a provoca efecte secundare daunatoare.
Publicatiile de specialitate, aparute in diferite tari, pun la dispozitie sute de retete, simple sau in formule complexe, care sunt rodul unor experiente multiseculare ale popoarelor respective.
Proprietatile vindecative ale principiilor active din plantele componente acestor retete explica eficacitatea lor in remedierea multor maladii. Moderatia in cantitatea alimentelor consumate zilnic, calitatea si igiena acestora, se pot imbina armonios cu retetele fitoterapeutice recomandate, devenind factorii fundamentali care pot contribui la sanatatea deplina si la prelungirea vietii.
Statisticile demonstreaza ca in Romania, ca si in multe tari, exista inca un consum excesiv de grasimi animale, carne de porc, zahar, sare, tutun si bauturi alcoolice care pot deveni factori declansatori ai bolilor digestive. Frecventa acestor afectiuni este mult mai mare la persoanele cu viata stresanta, dezorganizata si necontrolata rational.
Tinand seama de aceste considerente, este necesara imbinarea retetelor fitoterapeutice cu principiile rationale privind regimul alimentar si regimul de viata al celor suferinzi.
