ANGELICA ARCHANGELICA L.

Familia Umbeliferae

Alte denumiri populare: anghelina, antonina, bucinis.  

Descriere

Planta erbacee, bianuala sau perena cu rizomi de culoare maroniu-deschis, lungi de 10 cm si grosi de 4-6 cm, prelungiti cu radacini adventive de 30 cm lungime si 1 cm grosime. Tulpina aeriana apare in anul II, are inaltime de 60-150 cm, cilindrica, goala in interior si mult ramificata in partea superioara, Frunzele sunt mari, penat-sectate, lungi de 5-8 cm. Florile sunt alb-verzui sau galbui, grupate in umbele globuloase cu diametrul de 8-15 cm care cuprind 30-40 umbele. Fructele sunt diachene elipsoidale, galbene, aripate lateral si costate.

Inflorirea are loc in lunile iulie-august.  

Raspandire

Specia este prezenta in zona montana a Europei si in Siberia. Creste pe marginea raurilor si paraielor din padurile montane si subalpine (altitudinea de 500-1.500 m), margini de paduri, turbarii, locuri stancoase, poieni umede. A fost introdusa in cultura in secolul XX, dand productii mari la altitudini de 500-600 m, in locuri adapostite, insorite si in apropierea apelor curgatoare.  

Organele utilizate: Herba et Fructus et Radix Angelicae partea aeriana si radacinile cu rizomi.

Proprietati terapeutice

v      tonic-amare, digestive, stomahice, carminative, antispastice;

v      cardiotonice, excitante-cerebral;

v      diretice, sudorifice, antibiotice, antiseptice;

v      aromatizante.

Actiuni specifice

v      combate indigestiile, colici intestinale, varsaturi spasmodice, catar cronic, enerite, meteorism (balonari), scorbut, anorexii, procese de fermentatii, diabet zaharat.

v      febra tifoida, dureri de cap, anemie;

v      previne extinderea cancerului;

v      combate contuziile, ulceratiile si guta.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 30 g de radacini uscate la 1 litru de apa clocotita; se mai fierbe inca 5 minute, se infuzeaza 15 minute acoperit, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri pe zi contra afectiunilor stomacului (arsuri gastrice) si boli pulmonare cu activarea transpiratiei.

v      Infuzie concentrata din 20 g de radacini uscate la 200 ml de apa clocotita; se bea cate 1 lingura la fiecare 2 ore pentru intarirea stomacului, inlaturarea hipersecretiilor pulmonare, combaterea febrei, dilatarea vaselor sanguine si curatarea sangelui cu eliminarea toxinelor.

v      Decoct din 10 g de radacini la 200 ml de apa rece; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 15 minute acoperit, se strecoara si se beau cate 3 cesti pe zi pentru stimularea schimburilor metabolice, mai ales in cazuri de otraviri si intoxicari.

v      Vin de angelica din 30 g de radacini uscate puse la macerat timp de 3-4 zile in 600-700 ml de vin vechi alb, intr-o sticla bine inchisa, tinuta la loc cald. Se adauga putin coriandru sau cardamon, iar dupa strecurare se beau 1-2 pahare pe zi cu efecte impotriva balonarilor si in reglarea digestiei.

v      Tinctura din radacini de angelica in alcool 60º din care se iau zilnic cate 20-30 de picaturi pe putin zahar sau in ceai, avand efecte in depurarea sangelui, stimularea trasnpiratiei, combaterea febrei epuizante, a pneumoniei si a altor afectiuni pulmonare. Mai are actiune in combaterea crampelor uterine sa grabirea ciclului menstrual si rol curativ asupra stomacului, digestiei si fluxului biliar.

v      Pulbere din radacini uscate, frunze si seminte, luate in cantitate de un varf de cutit de 2-3 ori pe zi.

v      Radacini proaspete mestecate in gura, cu 30 de minute inainte de mese, au efecte de intarire a activitatii inimii, rinichilor si pielii.

UZ EXTERN

v      Bai antireumatismale cu adaus de decoct din 100-200 g de radacini fierte in 3 litri de apa, care se toarna in cada de baie.

v      Otet sau tinctura de angelica, aplicate sub forma de frectii pe zone dureroase de artrite si reumatisme.

Alte utilizari

v      In alimentatie se folosesc partile aeriene si fructele la preparate de salata, conserve, dulceturi, lichioruri si vinuri tonice.