CORINUS AVELLANA L., CORYLUS COLURNA

Familia Betulaceae 

Alte denumiri populare: alunel, alunar, fundici, ranza. 

Descriere

Arbust lemnos cu tulpina de 3-5m inaltime, ramificata de la baza si invelita cu o scoarta neteda. Frunzele sunt rotund-cordate la baza. Florile sunt dispuse monoic, cele mascule asezate in amenti cilindrici, iar florile femele au forma de muguri cu stile rosii. Fructul comestibil (aluna) are forma sferica sau ovoida, cu un mic cioc si este invelit intr-o cupa de frunzulite verzi (involucru), care devin galben-ruginii la coacere. 

Raspandire

Planta creste spontan in toata tara, de la campie pana in zona submontana (in etajul fagului pana la altitudinea de 1.700m), mai frecvent prin paduri (de stejar, fag si carpen), tufarisuri, cranguri, grohotisuri, poieni, creasta dealurilor. Se cultiva in gradini, dand fructe de calitate superioara. Specia Corylus colurna se gastste in Banat si Vestul Olteniei.

Organe utilizate: Folium Coryli – frunze, Cortex Coryli – scoarta ramurilor si a radacinii si Fructus Coryli – fructele.  

Proprietati terapeutice

Frunzele si scoarta sunt:

v      vasoconstrictoare, astringente, antihemoragice, antiinflamatoare, hemostatice, cicatrizante, dezinfectante.

Fructele sunt:

v      energetice si nutritive (mai digerabile decat nucile);

v      tonifiante ale sistemului nervos;

v      depurative, antidiabetice;

v      emoliente, vermifuge;

v      hipotensive.

Actiuni specifice

v      stimularea proceselor de crestere la copii, sportivi, adolescenti, femei gravide, persoane anemice si batrani (fructele sunt considerate nucile longevitatii), cu efecte energetice, vitaminizante si tonice;

v      hepatita epidemica, diabet, hemoroizi, teniaza;

v      astm bronsic, emfizem pulmonar, silicoza, tuberculoza;

v      neurastenie, stari stresante, depresie psihica;

v      reglarea ciclului menstrual, litiaza renala, colici nefritice;

v      edeme ale picioarelor;

v      afectiuni dermatice: ulceratii, eczeme, rani zemuinde, pecingine, varice, leziuni erozive, infectii cutanate, micoze, perifeblite, acrocianoza, eritrocianoza, piodermite, ochi incercanati.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 20g frunze uscate la 1 litru apa clocotita; se lasa la macerat 8 ore, se strecoara si se beau 2 ceaiuri reci pe zi, cu rol asupra elasticitatii si tonusului vaselor de sange in varice, ulcere varicoase si umflaturi ale picioarelor.

v      Decoct din 1 lingura frunze la 200ml apa rece; se fierbe 20-30 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste si se utilizeaza intern in hemoragii si hemoroizi.

v      Decoct din 30g scoarta de radacini la 1 litru de apa; se fierbe 15 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se administreaza intern datorita insusirilor astringente si antifebrile.

v      Ulei din fructe, care se ia dimineata, timp de 15 zile, pentru combaterea teniazei, a diabetului si anemiei.

v      Fructe crude sau prajite, consumate cate 10, dimineata si seara, ca tonic si nutrient general sau incluse in preparate de cofetarie (creme, serbet, nuga, ciocolata, tort, rulada, cozonac).

UZ EXTERN

v      Decoct din 25g frunze in 1 litru de apa rece; se fierbe 20 de minute la foc domol, se strecoara si se foloseste la spalaturi cu rol cicatrizant in rani, ulceratii cronice, eczeme zemuinde, piodermite, micoze infectate si dureri hemoroidale.

v      Decoct din 30g de scoarta fiarta in 1 litru de apa; se lasa 10 minute pentru infuzare, se strecoara si se pun comprese ca cicatrizant in ulcere varicoase, eczeme zemuinde, periflebite sau comprese in edemele pleoapelor si cearcane.

v      Decoct din 50g de scoarta intr-un amestec de 500ml vin + 500ml apa; se infuzeaza 15 minute, se strecoara si se foloseste ca pansament in rani, pecingine, ulceratii, ulcere varicoase.