CENTAUREA CYANUS L.
Familia Compositae
Alte denumiri populare: vinetele, floarea graului, floarea paiului, corobatica, maturice, iarba frigurilor, iarba Sf. Zaharia, tataisa, zlavoc.
Descriere
Planta anuala sau bianuala, ierbacee, alburiu-paroasa, cu tulpina muchiata, inalta de 50-100 cm, simpla sau ramificata. Frunzele bazale sunt inguste, iar cele superioare sunt intregi, acoperite cu puf. Florile albastre se gasesc grupate in calatidii globuloase, cu forma de palnie, situate in varful ramurilor.
Inflorirea are loc in lunile iulie-septembrie.
Raspandire
Specia provine din Orientul Mijlociu si Sudul Europei, unde ar fi fost raspandita de zeita Ceres. Creste prin lanuri de cereale paioase, marginea drumurilor, campuri imburuienate, locuri pietroase sau nisipoase, din zone de campie si deal.
Organe utilizate: Flores Cyani cum receptaculis – flori cu inflorescente.
Recoltarea
Se face in timpul infloririi (lunile iulie-septembrie) cu peduncul scurt de maxim 1 cm, numai pe timp insorit, dupa ce s-a ridicat roua. Se transporta in cosuri din carton sau nuiele, captusite cu hartie. Se usuca la soare sau in poduri acoperite cu tabla, in straturi subtiri sau artificial la temperaturi sub 35ºC pentru a evita brunificarea. Produsul uscat este inodor si are gust dulceag, usor astringent.
Proprietati terapeutice
v astringente, antiinflamatoare, dezinfectante, spasmolitice;
v diuretice, calmante, tonic-amare, antidiareice.
Actiuni specifice
v afectiuni renale si ale veziculei urinare, stimularea secretiei de urina in caz de edeme si pareza renala;
v boli de ficat, dischinezie biliara, dispepsii (indigestii), diaree;
v tuse, bronsite, febra;
v insuficienta cardiaca cu edeme, flebite, hipertensiune;
v reumatism, guta;
v iritatii oculare, mai ales la ochi albastri, conjunctivite, cornee ulceroasa, ochi obositi, pleoape cazute; dureri de dinti, oreon;
v boli de piele (eczeme zemuinde, prurit, furunculoza pleoapelor, leziuni ulcerate, intepaturi), uscaciunea pielii (xeroza cutanata), tonifierea si revigorarea tenului imbatranit.
Forme de utilizare
UZ INTERN
v Infuzie din 2 lingurita flori uscate si maruntite la 300ml apa clocotita; se lasa vasul acoperit 10-15 minute, se strecoara, se indulceste si se bea in ceai caldut, fractionat in 3 reprize, cu 30 minute inainte de mesele principale, avand efecte in bolile renale si ale vezicii urinare, diaree, dispepsii, tuse, bronsite, boli de ficat, boli dermatice (edeme, eczeme, ihtioza, uscaciunea pielii).
v Infuzie din amestec, in parti egale, cu flori de albastrele, frunze de mesteacan, frunze de merisor si cozi de cirese pentru a mari actiunea diuretica.
v Macerat din 60g flori uscate in 1 litru vin; se lasa acoperit 24 ore, se strecoara si se bea cate un paharel, cu 30 minute inainte de mese, avand efecte diuretice in reumatism, guta si boli de rinichi.
UZ EXTERN
v Infuzie din 20g flori uscate la 1 litru apa bine fiarta; se aplica comprese sau cataplasme cu rol calmant in caz de iritatii oculare, conjunctivite, furunculoza pleoapelor, inflamatii, ochi obositi, pleoape ridate, tonifierea muschilor lasati, riduri accentuate.
v Decoct din 1 pumn flori in 1 litru apa; se fierbe 3-5 minute, se infuzeaza 30 minute si se utilizeaza pentru bai de picioare contra edemelor, reumatismului si gutei.
v Infuzie din 2 lingurite flori uscate la 200ml apa clocotita; se infuzeaza acoperit 15-20 minute, se strecoara si se aplica sub forma de lotionari ale parului, in tratamentul de intretinere sau sub forma de tamponari locale cu vata pentru tonifierea tenului, evitarea ridarii si tratamentul eczemelor zemuinde, a taieturilor si a ulceratiilor supurate, avand efecte antiseptice.
v Apa de albastrele sub forma de infuzie din 5g flori albastrita + 5g flori de sulfina + 10g frunze de patlagina la 150ml apa clocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara si se fac 2-3 bai de ochi pe zi, deschizand ochii sub apa calduta, avand efecte in conjunctivite, blefarite si tulburari de vedere.
Alte utilizari
v Specie melifera care furnizeaza albinelor culesuri de nectar si polen, asigurand productii de miere de 50-60kg/ha.
